Datoria publică a României a urcat cu 154 de miliarde de lei într-un an. Țara se apropie de pragul de 60% din PIB

Datoria publică a României a continuat să crească accelerat în 2025, ajungând la 1.284 de miliarde de lei la finalul anului, potrivit raportului privind datoria publică guvernamentală prezentat de Guvern. Comparativ cu sfârșitul anului 2024, datoria totală a crescut cu 154,1 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de aproximativ 13,6%.

Raportată la întregul an, această evoluție înseamnă o creștere medie de peste 422 de milioane de lei pe zi, aproximativ 17,6 milioane de lei pe oră, 293.000 de lei pe minut sau aproape 4.900 de lei pe secundă. Aceste valori reprezintă o medie statistică a majorării soldului datoriei și nu reflectă ritmul zilnic al contractării de noi împrumuturi. La 31 decembrie 2025, datoria publică guvernamentală se ridica la 1.255,6 miliarde de lei, iar datoria administrațiilor locale însuma 28,4 miliarde de lei.

Deficitul bugetar și refinanțarea împrumuturilor au alimentat creșterea

Guvernul explică majorarea datoriei prin necesitatea finanțării deficitului bugetar, refinanțării obligațiilor ajunse la scadență și menținerii rezervei financiare în valută a Trezoreriei Statului.

Românii caută tot mai mult surse suplimentare de venit, nu un al doilea loc de muncă, arată o analiză

11:22

Bursa de Valori București a închis pe verde. Tranzacțiile au depășit 35 de milioane de euro

10:06

Datele oficiale arată că economia României a înregistrat o creștere de doar 0,7% în 2025, în timp ce deficitul bugetar a rămas la un nivel ridicat.

Potrivit metodologiei naționale, deficitul a fost de 7,7% din PIB, iar conform standardelor europene ESA a ajuns la 7,9% din PIB. Deși nivelul este mai redus decât cel de 9,3% consemnat în 2024, acesta rămâne cu mult peste limita de 3% prevăzută de regulile fiscale ale Uniunii Europene.

România, tot mai aproape de pragul de 60% din PIB

La sfârșitul anului trecut, datoria publică guvernamentală reprezenta 57,7% din produsul intern brut potrivit metodologiei naționale.

Calculată conform metodologiei Uniunii Europene, datoria guvernamentală brută a ajuns însă la 59,3% din PIB, cu doar 0,7 puncte procentuale sub pragul de referință de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

Depășirea acestui prag are implicații importante. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că, atunci când datoria guvernamentală depășește 60% din PIB, Guvernul este obligat să prezinte și să adopte prin lege un program de reducere a ponderii datoriei publice, însoțit de măsuri de consolidare fiscală.

Executivul subliniază că România se situează încă sub media Uniunii Europene, unde datoria publică reprezintă 81,7% din PIB, și sub media zonei euro, de 87,8%. Totuși, economiștii atrag atenția că ritmul rapid al îndatorării și nivelul ridicat al deficitelor bugetare sporesc vulnerabilitatea finanțelor publice.

Aproape jumătate din datorie este finanțată de pe piața internă

Raportul arată că 48,8% din datoria guvernamentală era contractată pe piața internă, în principal prin emisiuni de titluri de stat.

Restul finanțării provine din împrumuturi externe, inclusiv euroobligațiuni și credite contractate de la instituții financiare internaționale.

Documentul nu detaliază valoarea totală a dobânzilor plătite în 2025 și nici costurile estimate pentru serviciul datoriei în anii următori. Totuși, pe măsură ce datoria crește, o parte tot mai mare din veniturile bugetare este direcționată către plata dobânzilor și refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență.

Guvernul estimează reducerea deficitului până în 2034

Executivul susține că măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025 vor permite reducerea treptată a deficitului bugetar până la 2,5% din PIB în anul 2034.

Potrivit proiecțiilor oficiale, datoria publică ar urma să rămână sub pragul de 60% din PIB în perioada 2031–2041 și să urmeze o traiectorie considerată sustenabilă. Aceste obiective depind însă de evoluția economiei, de ritmul de reducere a deficitului și de condițiile de finanțare de pe piețele interne și externe. Datele aferente anului 2025 arată că România continuă să se împrumute într-un ritm ridicat, iar spațiul până la pragul de 60% din PIB s-a redus considerabil.