Datoria SUA de 40 de trilioane de dolari pune presiune pe Europa. Ce riscuri apar pentru economiile UE

Datoria guvernului Statelor Unite, care a depășit pragul de 40 de trilioane de dolari, începe să aibă efecte dincolo de economia americană. Creșterea costurilor de finanțare în SUA se transmite pe piețele internaționale, iar guvernele europene sunt obligate să concureze cu Washingtonul pentru capital într-un moment în care au nevoie de bani pentru apărare, energie și investiții.

Presiunea este amplificată de investițiile uriașe ale marilor companii americane în inteligența artificială. Giganții tehnologici au apelat în acest an la împrumuturi de sute de miliarde de dolari, sporind competiția pentru economiile disponibile la nivel global.

Randamentele obligațiunilor au urcat puternic

Efectele s-au văzut deja pe piețele europene. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani, reper pentru finanțarea multor economii din regiune, a ajuns la începutul săptămânii la cel mai ridicat nivel din 2011, conform Politico.

Bursa de Valori București a închis pe verde ultima ședință a săptămânii. Rulajul a depășit 96 de milioane de lei

12:31

Criptomonedele au revenit la viață. Creșteri de 25-30% în doar o săptămână. Cine a aprins scânteia?

11:00

În SUA, randamentul titlurilor de stat pe 30 de ani a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani, pe fondul temerilor privind inflația, deficitul bugetar și amploarea datoriei americane.

Pentru Europa, problema este importantă deoarece dobânzile mai mari nu afectează doar noile împrumuturi. Datoriile contractate în anii în care costurile de finanțare erau foarte mici trebuie treptat refinanțate la dobânzi mai ridicate.

Guvernele europene se pot trezi astfel în situația de a plăti mai mult pentru aceeași sumă împrumutată, într-un moment în care presiunile asupra bugetelor sunt deja în creștere.

Europa trebuie să găsească bani pentru apărare și pensii

În ultimii 20 de ani, numeroase state europene și-au majorat considerabil datoriile. Criza financiară din 2008, pandemia și alte șocuri economice au accentuat această tendință.

În zona euro, datoria sectorului public a crescut de la aproximativ 66% din PIB în 2007 la aproape 88% anul trecut.

În același timp, guvernele sunt obligate să finanțeze cheltuieli tot mai mari cu pensiile și sănătatea, dar și investiții în apărare pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice. Aceste obiective apar într-un moment în care banii devin mai scumpi.

În perioada 2009-2022, dobânzile BCE au fost în mare parte foarte reduse, ceea ce a făcut relativ ușoară finanțarea datoriilor acumulate. Reapariția inflației a schimbat însă radical situația.

Franța, printre cele mai vulnerabile economii

Franța este una dintre țările asupra cărora presiunea este deosebit de mare. Investitorii cer deja randamente mai ridicate pentru obligațiunile franceze decât pentru titlurile italiene comparabile, după ani în care Parisul nu a reușit să readucă deficitul bugetar pe o traiectorie sustenabilă.

Unul dintre principalele riscuri este cel de refinanțare: statul trebuie să înlocuiască permanent datoriile care ajung la scadență, iar costul acestei operațiuni crește atunci când dobânzile sunt mai mari.

Potrivit estimărilor institutului francez de statistică INSEE, cheltuielile statului francez cu dobânzile la datorie ar urma să crească de peste patru ori în deceniul actual, de la aproximativ 30 de miliarde de euro în 2020 la 124 de miliarde de euro în 2030. Acești bani nu mai pot fi utilizați pentru alte priorități, precum spitale, tranziția energetică, apărare sau reducerea taxelor.

Presiunea financiară poate deveni și problemă electorală

Costurile mai mari de finanțare apar într-un an cu numeroase alegeri în Europa. Franța se pregătește pentru alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor, iar Italia și Spania vor avea, de asemenea, scrutinuri naționale. Finlanda, Grecia, Estonia și Slovacia vor merge la urne, iar în Polonia sunt programate alegeri.

Situația finanțelor publice poate deveni astfel o temă electorală majoră, mai ales dacă guvernele sunt nevoite să aleagă între reduceri de cheltuieli, majorări de taxe și continuarea împrumuturilor.

În Franța, lidera extremei drepte Marine Le Pen a folosit deja creșterea randamentelor obligațiunilor pentru a critica politica fiscală a președintelui Emmanuel Macron, calificând situația drept rezultatul „a 10 ani de Macronism”.

Italia și Spania au câteva avantaje

Nu toate marile economii europene sunt expuse în aceeași măsură.

Italia, de exemplu, are o povară a serviciului datoriei mai puțin acută decât Franța, deoarece noile obligațiuni nu sunt semnificativ mai scumpe decât cele emise în urmă cu un deceniu.

Spania beneficiază de creșterea rapidă a populației și a economiei, susținută inclusiv de imigrație. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, datoria Spaniei ar urma să coboare din nou sub pragul de 100% din PIB în acest an. Aceste evoluții oferă Madridului mai mult spațiu de manevră decât altor capitale europene.

Europa nu este încă într-o nouă criză a datoriilor

În ciuda presiunilor, economiștii consideră că Europa nu se află, în prezent, în situația unei noi crize a datoriilor suverane similară celei din 2010.

Deficitul bugetar cumulat al zonei euro este aproximativ la jumătate față de cel al Statelor Unite. În plus, Uniunea Europeană și BCE au consolidat o serie de mecanisme instituționale și de reglementare care au lipsit în timpul crizei datoriilor suverane de acum peste un deceniu.

Reformele economice promovate în Germania de guvernul Friedrich Merz ar putea, de asemenea, să susțină creșterea economiei germane și, implicit, a Uniunii Europene.

Totuși, riscurile nu dispar. O creștere persistentă a randamentelor poate pune presiune pe țările cu datorii mari și poate limita capacitatea guvernelor de a finanța noi programe.

„Zona de pericol” pentru finanțele europene

Fostul economist-șef al Fondului Monetar Internațional, Olivier Blanchard, a avertizat că Franța se apropie de o zonă în care evoluția finanțelor publice poate depinde tot mai mult de încrederea investitorilor.

Problema este că o criză a datoriei nu apare neapărat atunci când indicatorii se deteriorează treptat, ci poate fi declanșată de schimbarea bruscă a percepției piețelor.

În acest context, datoria SUA de 40 de trilioane de dolari nu reprezintă doar o problemă americană. Atunci când Washingtonul atrage tot mai mult capital, iar marile companii tehnologice se împrumută masiv pentru investiții în inteligența artificială, randamentele globale pot crește.