ChatGPT devine consultant financiar: un tânăr din India i-a predat controlul asupra bugetului personal timp de 30 de zile, iar rezultatele l-au surprins. Economii mai mari, cheltuieli impulsive reduse și o nouă disciplină financiară — totul ghidat de inteligența artificială. „Rezultatele m-au șocat”, recunoaște el.
Într-o epocă în care AI-ul pătrunde în tot mai multe aspecte ale vieții, de la joburi creative până la medicina personalizată, întrebarea dacă un chatbot poate deveni și consultant financiar nu mai pare atât de excentrică. Cel puțin nu pentru un tânăr indian care, sătul de haosul din propriul buget, a decis să testeze limita acestei tehnologii.
„Acum o lună am făcut ceva atât nesăbuit, cât și ciudat de responsabil: i-am încredințat controlul asupra finanțelor mele personale lui ChatGPT. Da! Chatbot-ul de care aproape toată lumea e dependentă pentru ajutor la programare și postări pe LinkedIn. Dar poate chiar să gestioneze banii? Am decis să aflu”, mărturisește el într-un articol publicat de LiveMint, unul dintre cele mai respectate ziare financiare din India.
Situația sa financiară era una extrem de familiară tinerilor profesioniști urbani: un salariu stabil, dar cheltuieli aleatorii, lipsă de vizibilitate asupra banilor care se disipau lunar, câteva investiții automate și o mulțime de abonamente uitate.
Venitul său lunar net se ridica la aproximativ 1.160 de euro (110.000 de rupii indiene), însă la sfârșitul fiecărei luni rămânea cu senzația frustrantă de incertitudine: „nicio idee unde se duc banii mei”. În încercarea de a-și organiza finanțele, a încercat mai multe aplicații de bugetare. Unele s-au dovedit „prea complicate, altele prea occidentale, iar altele prea critice”.
Totul s-a schimbat într-o seară obișnuită de browsing pe un forum de finanțe personale. Acolo, o simplă întrebare i-a atras atenția: „A încercat cineva să folosească ChatGPT pentru a urmări sau optimiza bugetul?” A fost momentul său „aha”, care a declanșat experimentul.
Fără să stea prea mult pe gânduri, a deschis o conversație cu ChatGPT și i-a prezentat o radiografie detaliată a finanțelor personale:
Salariul lunar: 1.160 de euro (110.000 ₹)
Cheltuieli fixe: WiFi, Netflix, facturi 39 € (3.500 ₹), chirie 265 € (25.000 ₹)
Rată la telefon: 71 € (6.700 ₹)
SIP-uri (investiții sistematice): două fonduri mutuale, în total 63 € (6.000 ₹)
Alte cheltuieli: shopping, livrări de mâncare, vacanțe neplanificate
A urmat întrebarea esențială: „Poți să-mi planifici și să optimizezi bugetul pentru următoarele 30 de zile și să mă ajuți să economisesc mai mult?”
ChatGPT a răspuns prompt cu un plan structurat pe principiul 50-30-20 (nevoi, dorințe, economii), dar adaptat contextului indian. În plus, a venit și cu primele observații punctuale:
Era începutul unui proces surprinzător de meticulos.
Modelele AI de ultimă generație de la OpenAI și DeepSeek clachează când problemele devin prea dificile
Primul pas a fost mutarea a 139 € (12.500 ₹) într-un cont dedicat fondului de urgență. Apoi, cu ajutorul unor formule furnizate de AI, a creat un tabel Google Sheets în care a început să urmărească fiecare cheltuială manual, organizat pe categorii propuse de ChatGPT.
Odată cu monitorizarea zilnică, au început și primele ajustări. Tânărul a început să gătească mai mult, să folosească ofertele recomandate de AI și a suspendat abonamentele nefolosite identificate de ChatGPT prin analiza extrasului de card.
Pe la mijlocul lunii, a apărut provocarea clasică a oricărui buget: tentația unui weekend de relaxare cu prietenii. De data aceasta însă, ChatGPT a intervenit din nou:
AI-ul s-a dovedit nu doar strict, ci și flexibil, sugerând inclusiv o variantă mai economică de cazare pe Airbnb.
Pe măsură ce experimentul avansa, ChatGPT a început să automatizeze tot mai multe procese financiare. Au fost setate plăți automate pentru facturi, au fost modificate datele de debitare pentru SIP-uri, iar în Google Sheets a fost configurată o monitorizare zilnică cu grafice, oferind o vizualizare clară a cheltuielilor.
Ba chiar a fost folosit și pentru o sarcină administrativă complicată: redactarea unui mesaj către agentul de asigurări pentru renegocierea poliței de viață.
„ChatGPT m-a ajutat să creez memento-uri și instrucțiuni automate pentru aplicația bancară. Pe baza sugestiilor sale, am ajustat datele SIP-urilor. Am pus facturile la electricitate și internet pe plată automată și am creat o monitorizare zilnică a cheltuielilor cu grafice în Google Sheets. L-am folosit chiar să scriu un mesaj agentului meu de asigurări despre opțiunile poliței de viață”, spus tânărul tânărul.
După 30 de zile, bilanțul experimentului a fost mai mult decât satisfăcător:
„La finalul lunii, iată ce s-a schimbat. Am reușit să economisesc cu 139 de euro (12.500 rupii indiene) mai mult decât de obicei. Am redus cheltuielile cu livrările de mâncare cu 60%. Am găsit un card de credit cu cashback mai bun (da, chiar le-a comparat). Am început să-mi construiesc fondul de urgență conștient. Și am dormit mai bine știind că nu mai navighez în necunoscut cu banii mei.”, spus tânărul tânărul.
Iar excursia?
„Și excursia? A meritat. Fără vină, pentru că a fost totul în planul meu financiar.”
„Nu chiar. Deși a explicat mai bine noul regim fiscal decât contabilul meu, nu poate prezice pierderile de pe piață sau înlocui cunoștințele aprofundate despre legislația fiscală.
Totuși, a fost ca un frate mai mare conștient financiar, care nu mă judeca pentru deciziile mele zilnice, îmi monitoriza cheltuielile, recomanda obiceiuri și mă motiva.”
Pentru cei care cochetează cu ideea de a-și încredința finanțele unui AI, concluzia sa este una încurajatoare:
„Desigur. Mai ales dacă ești sătul să fii neștiutor despre bani. Nu e vorba de perfecțiune, ci de conștientizare, disciplină și mici victorii. Aici poate interveni AI-ul.”