După două luni de ieftiniri semnificative, prețurile energiei electrice pe piața spot din România au dat semne de stagnare în luna mai. Această oprire a trendului descendent vine într-un moment critic: liberalizarea pieței de la 1 iulie, când furnizorii vor începe să factureze consumatorii la prețurile reale ale pieței.
După două luni de scăderi puternice, care au dat speranțe consumatorilor și investitorilor, luna mai a adus o surpriză neplăcută: prețul energiei electrice a încetat să mai scadă. Prețul mediu al pieței pentru ziua următoare de la București a ajuns la 435 de lei/MWh, o ușoară creștere față de cei 430 de lei/MWh înregistrați în aprilie. Aceste date, neoficiale încă, urmează să fie confirmate de operatorul pieței, OPCOM, în zilele următoare.
Comparativ cu luna aprilie, când prețurile au scăzut cu 18% față de martie (o scădere de 100 de lei/MWh), și cu luna martie, când s-a înregistrat o scădere spectaculoasă de 32% (peste 250 de lei/MWh), luna mai a adus o stagnare a tendinței de ieftinire. Tradițional, primăvara e perioada cu cele mai mici prețuri la energie, datorită aportului mai mare din hidrocentrale și panouri fotovoltaice, alimentate de zăpada topită și de vremea mai caldă și mai umedă.
Firmele vor fi cele mai afectate de liberalizarea costurilor electricității. Mediul economic beneficia până acum de un preț plafonat de 1 leu/kWh.
„De la 1 iulie, companiile vor plăti cu cel puțin 30% mai mult pentru energia consumată. De la 1 leu, cel mai ieftin tarif va fi de 1,1 lei la Hidroelectrica. La alte 2 companii din sectorul energic va fi de 1,5 lei“, spune analistul economic Adrian Negrescu.
Această creștere va afecta indirect consumatorii doar prin scumpiri viitoare în prețurile bunurilor și serviciilor deoarece companiile vor transfera o parte din costuri în prețurile finale. Este un proces gradual.
„Altfel spus, creșterea costurilor cu energia electrică pentru firme va genera un nou val de inflație pentru că toate aceste costuri mai mari se vor regăsi în prețurile din întreaga economie“, explică Negrescu.
Deși PZU rămâne un reper important pentru prețurile din România, observăm o scădere a ponderii tranzacțiilor realizate pe această piață. În aprilie 2025, tranzacțiile din PZU reprezentau doar 29% din consumul național de energie electrică, mult mai puțin decât procentul de 43% din urmă cu un an. Această reducere sugerează o diversificare a surselor de achiziție a energiei de către furnizori, notează Economica.net.
Iar veștile nu se opresc aici: de la 1 iulie, mecanismul de plafonare a prețurilor pentru clienții finali va expira. Acest lucru înseamnă că, în absența altor intervenții, furnizorii vor factura consumatorii direct la prețurile pieței. Având în vedere rolul PZU în formarea prețurilor la energie, o oprire a trendului descendent și o eventuală revenire a creșterilor ar putea însemna facturi mai mari pentru populație.
Această evoluție din luna mai e un semnal de alarmă pentru toți actorii din energie și pentru consumatori. Rămâne de văzut dacă această stagnare a fost doar o pauză temporară sau dacă va marca un nou început al scumpirilor, mai ales în contextul liberalizării totale a pieței.
În mod normal, vara vine cu un consum mai redus, dar valurile de caniculă pot duce la cereri de vârf și la creșteri ale prețurilor, mai ales dacă nu există o producție suficientă din surse regenerabile. În același timp, contextul geopolitic și costurile gazelor naturale pot influența și ele evoluția pieței.