Europa antreprenorială: În ce țări prosperă firmele și în ce țări de abia supraviețuiesc

Europa antreprenorială este un teren plin de oportunități și provocări, unde modul în care prosperă firmele variază semnificativ de la o țară la alta. Conducerea unei afaceri implică riscuri și recompense, iar unele țări europene sunt mai dificile pentru antreprenori.

Companiile creează locuri de muncă și stimulează economiile locale. Mai multe firme înseamnă mai multe oportunități de angajare și economii mai solide. Însă întreprinderile sunt dinamice, ele deschizându-se și închizându-se constant.

Datele europene despre firme în 2023

În 2023, Uniunea Europeană avea peste 33 de milioane de întreprinderi active, conform Eurostat. În același an, au fost înființate 3,5 milioane de firme noi, iar 2,8 milioane s-au închis. Aceasta echivalează cu o rată a nașterilor de 10,5% și o rată a deceselor de 8,5%. Cu alte cuvinte, mai multe firme s-au deschis decât s-au închis în UE.

Încă o țară reduce accizele la carburanți pentru a scădea prețurile

21:45

Petrolul s-a scumpit din nou, ajungând la 112 dolari barilul

20:34

Variațiile între țări

Aceste rate diferă mult de la o țară la alta. Rata de naștere a întreprinderilor a variat între 6,2% în Austria și 19,6% în Lituania. Malta, Portugalia, Estonia și Franța au avut, de asemenea, rate de naștere peste 14%. Austria, Danemarca, Italia, Suedia, Belgia, Germania și Grecia au înregistrat cele mai scăzute rate de naștere, toate sub 9%.

În ce țări prosperă firmele și în ce țări de abia supraviețuiesc. Foto: Euronews

Ratele de închidere a afacerilor
Rata de închidere a afacerilor a variat între 2,6% în Ungaria și 27,5% în Estonia. De asemenea, aceasta a depășit 15% în Irlanda, Bulgaria și Lituania. În afară de Ungaria, Grecia, Olanda, Austria și Croația au raportat cele mai scăzute rate de închidere.

Comparația între deschideri și închideri

„Diferența dintre ratele de naștere și deces ale întreprinderilor este un indicator al vitalității economice, reflectând modul în care economiile se regenerează prin distrugere creativă”, a declarat prof. Jun Du, de la Aston Business School, pentru Euronews Business.

Dintre cele 31 de țări analizate, în opt rata decesului a depășit rata nașterilor. Estonia a înregistrat cea mai mare diferență negativă, cu 13,2 puncte procentuale, ceea ce înseamnă aproape de două ori mai multe afaceri închise decât deschise (23.544 vs. 45.389).

Alte diferențe negative semnificative

Diferența a fost de 5,8 puncte procentuale în Bulgaria și de 4,8 puncte procentuale în Irlanda. Du a menționat că țările cu diferențe negative se confruntă de obicei cu provocări complexe: declinul industriilor tradiționale fără apariția suficientă a unor noi sectoare, bariere administrative și legislative, acces limitat la finanțare, demografie îmbătrânită care reduce spiritul antreprenorial și concentrarea pieței care permite firmelor mari să împiedice noi intrări.

Țările cu cele mai mari diferențe pozitive

În contrast, Malta a înregistrat cea mai mare diferență pozitivă, cu 10,5 puncte procentuale. Aproximativ de 2,5 ori mai multe firme s-au deschis decât s-au închis (9.669 vs. 3.726). Diferențe pozitive peste 5 puncte procentuale s-au mai înregistrat în Croația, Ungaria, Letonia, Norvegia, Portugalia, România și Grecia.

Structuri economice dinamice

Jun Du a subliniat că țările cu diferențe pozitive afișează avantaje multiple: structuri economice dinamice cu sectoare de servicii și tehnologie în expansiune, reglementări simplificate și piețe flexibile ale muncii, sisteme financiare dezvoltate care facilitează antreprenoriatul și o cultură tolerantă la asumarea de riscuri.

Exemple de cifre

Analizând numărul firmelor deschise și închise, Polonia a înregistrat cea mai mare diferență negativă, cu 26.732 de afaceri. Franța a avut cea mai mare diferență pozitivă, cu 164.420 de firme deschise în plus față de cele închise. Dintre economiile mari ale UE („Big Four”), Germania a fost singura cu o rată negativă.

Perspective și context economic

„Titlul [Mai multe firme deschise decât închise] este încurajator, dar analiza factorilor care influențează performanța arată o imagine mixtă”, au declarat Giacomo Fersini, consilier senior în politici economice la Eurochambres, și Ben Butters, CEO Eurochambres, pentru Euronews Business.

Datele Eurostat pentru 2023 reflectă perioada marcată de războiul Rusiei în Ucraina, criza energetică aferentă, retragerea sprijinului pandemiei și normalizarea politicii fiscale.

„În ciuda acestui cadru pesimist, diferența pozitivă dintre nașterea și dispariția întreprinderilor în multe state membre UE reflectă reziliența IMM-urilor europene în fața dificultăților economice și sprijinul public țintit, precum și accesul facilitat la finanțare”, au adăugat Fersini și Butters.

Ajustările post-pandemie

Experții Eurochambres au explicat că, după pandemie, multe afaceri din UE s-au închis sau și-au schimbat clasificarea, ceea ce poate explica de ce în unele țări s-au înregistrat mai multe închideri decât deschideri. Ratele ar putea fi influențate și de întârzierile administrative la înregistrarea noilor întreprinderi.

Sprijinul pentru întreprinderi tinere

Fersini și Butters au subliniat că țările cu ecosisteme solide de sprijin pentru afaceri înregistrează rate mai mari de înființare și mai puține falimente în rândul firmelor tinere. Un mediu sănătos pentru firme include camere active de comerț și industrie, proceduri de înregistrare eficiente și necomplicate, precum și cadre de insolvență care permit reintrarea rapidă pe piață. Alte măsuri de sprijin includ mecanisme proactive public–private pentru IMM-uri și finanțări consistente pentru start-up-uri.