Prima pagină » Ce se întâmplă dacă SUA nu mai finanțează știința din spatele SpaceX

Ce se întâmplă dacă SUA nu mai finanțează știința din spatele SpaceX

Ce se întâmplă dacă SUA nu mai finanțează știința din spatele SpaceX
sursă foto: SpaceX

Motoarele și tehnologiile care au făcut posibil succesul SpaceX nu s-au născut în garajele companiei lui Elon Musk, ci în laboratoarele finanțate de NASA și de armata americană. Odată cu bugetul agenției spațiale tăiat drastic, viitorul inovației publice care a susținut Starship și Falcon 9 este din ce în ce mai incert. 

Cum a ajuns SpaceX să depindă de știința finanțată de stat

Atunci când Elon Musk a decis să construiască Starship, echipa SpaceX a înțeles că are nevoie de un motor special.

Pentru a reuși, Musk l-a angajat pe Jeff Thornburg. Pe atunci era un inginer aerospațial care lucrase anterior la Integrated Powerhead Demonstrator, un proiect NASA-US Air Force ce testa tocmai acest tip de motor. În 2012, SpaceX a transportat chiar echipamente rămase din acel program guvernamental într-un depozit din California, pentru a le folosi ca bază de pornire.

Astfel, motorul Raptor a fost primul de acest tip care a zburat vreodată în spațiu, în 2019. Dar succesul nu a fost exclusiv al SpaceX. El s-a construit pe umerii unor programe guvernamentale finanțate cu miliarde de dolari și ani de muncă publică.

Aceeași poveste se repetă și cu alte inovații. Motoarele Merlin ale Falcon 9 provin din proiectul NASA Fastrac, iar tehnologia care a permis aterizarea verticală a rachetelor își are originea în programul militar Delta Clipper din anii ’90.

„Raptor nu ar fi existat fără IPD, la fel cum Falcon 9 nu ar fi fost posibil fără Fastrac”, recunoaște Thornburg.

Tăierile de la NASA și efectul asupra inovației

În timp ce SpaceX își testa Starship, NASA anunța noi valuri de concedieri. Sub administrația Trump, agenția a pierdut deja aproape 4.000 de angajați într-un singur an. Iar bugetul rămas este direcționat în special către misiuni cu echipaj uman pe Lună și Marte, operate prin contracte cu firme private.

Această strategie lasă în umbră finanțarea pentru dezvoltarea tehnologică, științele climatice și explorarea robotică.

Astfel, programele publice promițătoare sunt abandonate. Asta în timp ce companiile private preiau inițiativa.

Akhil Rao, fost economist NASA, estimează că aproximativ 20% din creșterea productivității sectorului privat din SUA după Al Doilea Război Mondial a venit din cercetările guvernamentale.

De la internet la mașini electrice

Profesorul Fred Block de la Universitatea din California subliniază că SUA au avut mereu o „stare de dezvoltare ascunsă” care a pregătit terenul pentru inovațiile private.

Internetul, vaccinurile mRNA sau chiar mașinile electrice nu ar fi existat în forma actuală fără zeci de ani de investiții federale.

„Succesul Tesla nu vine doar din geniul lui Musk, ci din faptul că guvernul a finanțat cercetarea pentru vehicule electrice timp de 30 de ani”, spune Block.

În același fel, SpaceX s-a sprijinit pe programe NASA și Pentagon pentru a-și lansa propriile inovații. Însă aceste programe au fost anulate din cauza schimbărilor politice, tăierilor de costuri sau accidentelor.

Norm Augustine, fost CEO Lockheed Martin, a avertizat recent că NASA riscă să piardă know-how-ul necesar pentru a înțelege tehnologiile cumpărate acum de la companii private.

Alte articole importante
Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult
Black Friday 2026 ar putea aduce vânzări record de aproape 3 miliarde de lei, dar românii nu vor cumpăra mai mult
Vânzările de Black Friday din România ar putea ajunge în noiembrie 2026 la 2,8-2,9 miliarde de lei, echivalentul a 520-550 de milioane de euro, în creștere cu 7-10% față de anul trecut, potrivit unei analize Frames. Avansul ar urma să fie determinat în principal de prețurile mai mari, nu de creșterea numărului de produse cumpărate, […]
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Companii
AHK România: Economia a crescut mai repede decât infrastructura. România are nevoie de investiții de 75 de miliarde de euro
Economia României s-a dezvoltat mai rapid decât infrastructura de transport în ultimii 20 de ani, iar recuperarea acestui decalaj este esențială pentru menținerea ritmului de creștere și consolidarea competitivității, a declarat Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România). Strategia Ministerului Transporturilor prevede investiții de aproximativ 75 de miliarde de […]
Inegalitatea veniturilor în UE a scăzut ușor în 2025. Bulgaria are cele mai mari disparități
Inegalitatea veniturilor în UE a scăzut ușor în 2025. Bulgaria are cele mai mari disparități
Inegalitatea veniturilor în Uniunea Europeană a scăzut ușor în 2025, iar România a coborât sub media europeană. Potrivit Eurostat, coeficientul Gini al UE a ajuns la 29,2, iar cel al României la 27,3, cu aproape zece puncte sub nivelul de acum un deceniu. Vestea bună ascunde însă un paradox: deși veniturile românilor sunt distribuite mai […]
Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității
Tranzacții de 67,62 milioane de lei la BVB. Romgaz, liderul lichidității
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de marți cu evoluții mixte ale indicilor, în condițiile în care valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 67,62 milioane de lei (12,64 milioane de euro). Schimburile cu acțiuni au însumat 47,05 milioane de lei, echivalentul a 8,79 milioane de euro. Indicele principal al pieței, BET, care […]
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
Macroeconomie
ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme
O persoană fizică din județul Argeș ar fi comercializat 75 de autoturisme second-hand, în valoare totală de peste 7,25 milioane de lei, fără să își înregistreze activitatea economică și fără să declare obligațiile fiscale aferente. Potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prejudiciul estimat la bugetul de stat depășește 1,1 milioane de lei și reprezintă […]
Bucureștiul crește cu o treime, dar nu trage după el și sudul României
Macroeconomie
Bucureștiul crește cu o treime, dar nu trage după el și sudul României
Regiunea București-Ilfov a înregistrat o creștere reală a produsului intern brut (PIB) de 33% în perioada 2019-2024, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat. În același interval, PIB-ul regiunilor Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia a scăzut cu 13,5%, respectiv 11,3%, evidențiind diferențele semnificative de dezvoltare economică dintre regiunile României. În ansamblu, economia […]