Prima pagină » Ce se întâmplă dacă SUA nu mai finanțează știința din spatele SpaceX

Ce se întâmplă dacă SUA nu mai finanțează știința din spatele SpaceX

Ce se întâmplă dacă SUA nu mai finanțează știința din spatele SpaceX
sursă foto: SpaceX

Motoarele și tehnologiile care au făcut posibil succesul SpaceX nu s-au născut în garajele companiei lui Elon Musk, ci în laboratoarele finanțate de NASA și de armata americană. Odată cu bugetul agenției spațiale tăiat drastic, viitorul inovației publice care a susținut Starship și Falcon 9 este din ce în ce mai incert. 

Cum a ajuns SpaceX să depindă de știința finanțată de stat

Atunci când Elon Musk a decis să construiască Starship, echipa SpaceX a înțeles că are nevoie de un motor special.

Pentru a reuși, Musk l-a angajat pe Jeff Thornburg. Pe atunci era un inginer aerospațial care lucrase anterior la Integrated Powerhead Demonstrator, un proiect NASA-US Air Force ce testa tocmai acest tip de motor. În 2012, SpaceX a transportat chiar echipamente rămase din acel program guvernamental într-un depozit din California, pentru a le folosi ca bază de pornire.

Astfel, motorul Raptor a fost primul de acest tip care a zburat vreodată în spațiu, în 2019. Dar succesul nu a fost exclusiv al SpaceX. El s-a construit pe umerii unor programe guvernamentale finanțate cu miliarde de dolari și ani de muncă publică.

Aceeași poveste se repetă și cu alte inovații. Motoarele Merlin ale Falcon 9 provin din proiectul NASA Fastrac, iar tehnologia care a permis aterizarea verticală a rachetelor își are originea în programul militar Delta Clipper din anii ’90.

Raptor nu ar fi existat fără IPD, la fel cum Falcon 9 nu ar fi fost posibil fără Fastrac”, recunoaște Thornburg.

Tăierile de la NASA și efectul asupra inovației

În timp ce SpaceX își testa Starship, NASA anunța noi valuri de concedieri. Sub administrația Trump, agenția a pierdut deja aproape 4.000 de angajați într-un singur an. Iar bugetul rămas este direcționat în special către misiuni cu echipaj uman pe Lună și Marte, operate prin contracte cu firme private.

Această strategie lasă în umbră finanțarea pentru dezvoltarea tehnologică, științele climatice și explorarea robotică.

Astfel, programele publice promițătoare sunt abandonate. Asta în timp ce companiile private preiau inițiativa.

Akhil Rao, fost economist NASA, estimează că aproximativ 20% din creșterea productivității sectorului privat din SUA după Al Doilea Război Mondial a venit din cercetările guvernamentale.

De la internet la mașini electrice

Profesorul Fred Block de la Universitatea din California subliniază că SUA au avut mereu o „stare de dezvoltare ascunsă” care a pregătit terenul pentru inovațiile private.

Internetul, vaccinurile mRNA sau chiar mașinile electrice nu ar fi existat în forma actuală fără zeci de ani de investiții federale.

Succesul Tesla nu vine doar din geniul lui Musk, ci din faptul că guvernul a finanțat cercetarea pentru vehicule electrice timp de 30 de ani”, spune Block.

În același fel, SpaceX s-a sprijinit pe programe NASA și Pentagon pentru a-și lansa propriile inovații. Însă aceste programe au fost anulate din cauza schimbărilor politice, tăierilor de costuri sau accidentelor.

Norm Augustine, fost CEO Lockheed Martin, a avertizat recent că NASA riscă să piardă know-how-ul necesar pentru a înțelege tehnologiile cumpărate acum de la companii private.

Alte articole importante
CCR limitează inițiativele legislative cetățenești care majorează cheltuielile statului. Ce se întâmplă cu salariile, sporurile și voucherele
CCR limitează inițiativele legislative cetățenești care majorează cheltuielile statului. Ce se întâmplă cu salariile, sporurile și voucherele
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că dreptul cetățenilor de a iniția legi în Parlament nu poate fi folosit pentru adoptarea unor măsuri care generează creșteri majore ale cheltuielilor publice. Decizia CCR extinde interpretarea sintagmei „probleme fiscale” din Constituție. Potrivit Curții, interdicția nu vizează doar introducerea sau modificarea unor taxe și impozite, ci și […]
România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13
România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13
România a importat în 2025 din China bunuri în valoare de aproximativ 9,1 miliarde de euro, cu 16,2% mai mult decât în anul precedent. În schimb, exporturile românești către piața chineză au rămas aproape neschimbate, la circa 715 milioane de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Curs de Guvernare și citate de […]
Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe
Macroeconomie
Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe
Pensia medie lunară a ajuns la 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026, înregistrând o creștere modestă, de 0,3%, față de primele trei luni ale anului. În același timp, numărul mediu al pensionarilor a coborât la 4,913 milioane de persoane, cu 7.000 mai puțini decât în trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul […]
Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top
Macroeconomie
Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top
Prețurile chiriilor au înregistrat cea mai mare creștere din ultimul an, ajungând în august 2026 la un avans de 39,7% față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În topul scumpirilor se află și carburanții, cu majorări de 34,61% pentru motorină și 25,49% pentru benzină, în timp ce rata anuală a […]
Inflația anuală a scăzut la 6,17% în august. Serviciile continuă să se scumpească cel mai rapid
Macroeconomie
Inflația anuală a scăzut la 6,17% în august. Serviciile continuă să se scumpească cel mai rapid
Rata anuală a inflației din România a coborât la 6,17% în luna august, de la 8,16% în iulie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Scăderea vine în contextul unei temperări a ritmului de creștere a prețurilor, însă serviciile continuă să reprezinte principala sursă de presiune inflaționistă, cu o majorare anuală de 11,28%. […]
BVB a închis în scădere ședința de joi. Bucur și Bermas au avut cele mai bune evoluții
Piață de Capital - Fonduri
BVB a închis în scădere ședința de joi. Bucur și Bermas au avut cele mai bune evoluții
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat pe minus ședința de tranzacționare de joi, 10 septembrie, într-o sesiune dominată de scăderi pe majoritatea indicilor. Piața de capital a consemnat o valoare totală a tranzacțiilor de 112,84 milioane de lei, echivalentul a 21,48 milioane de euro. Indicele principal BET, care urmărește evoluția celor mai tranzacționate 20 […]