Centrele de date, marea problemă climatică absentă de pe agenda ONU

Extinderea rapidă a inteligenței artificiale și explozia investițiilor în centre de date transformă profund sistemul energetic mondial, însă această provocare nu se regăsește printre principalele teme ale negocierilor climatice ale Organizației Națiunilor Unite. La COP31, conferința ONU privind schimbările climatice care va avea loc în noiembrie în Turcia, guvernele nu vor avea pe agenda oficială o discuție dedicată consumului uriaș de energie al infrastructurii necesare dezvoltării inteligenței artificiale.

Situația ridică întrebări privind capacitatea procesului diplomatic al ONU de a ține pasul cu ritmul extrem de rapid al dezvoltării tehnologice. În timp ce negocierile climatice avansează lent și sunt marcate de compromisuri între zeci de state, centrele de date sunt construite într-un ritm accelerat, iar necesarul lor de electricitate crește constant, Politico.

Cererea de electricitate explodează

Boom-ul inteligenței artificiale presupune investiții masive în centre de date, infrastructură care necesită cantități importante de energie pentru funcționarea și răcirea echipamentelor. Statele Unite și China, cei mai mari poluatori climatici ai lumii, se află în centrul acestei transformări.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, emisiile de gaze cu efect de seră generate de centrele de date s-ar putea dubla până în 2035, ajungând la aproximativ 350 de milioane de tone anual. Pentru comparație, această cantitate este apropiată de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră produse de Marea Britanie într-un an.

Impactul nu se limitează însă la centrele de date propriu-zise. În Statele Unite, creșterea cererii de electricitate determinată de dezvoltarea AI stimulează construirea unor noi centrale pe gaze naturale. Unele estimări arată că centralele asociate unor proiecte de centre de date ar putea ajunge să producă emisii de carbon comparabile cu cele ale unor economii importante.

În Europa, situația este diferită, dar nu lipsită de probleme. Centrele de date încearcă să utilizeze mai multă energie regenerabilă, însă anumite proiecte prevăd și utilizarea unor generatoare diesel de rezervă.

ONU nu are încă o strategie dedicată

Potrivit oficialilor COP31, inteligența artificială și centrele de date nu au fost incluse oficial pe agenda conferinței deoarece niciun stat nu a propus ca tema să fie introdusă în negocierile formale.

Procesul climatic al ONU a abordat până acum foarte puțin problema. Una dintre rarele referiri oficiale a apărut în rezultatul negocierilor climatice de la Dubai, din 2023. Documentul menționa posibilitatea ca inteligența artificială să contribuie la găsirea unor soluții pentru schimbările climatice, dar recunoștea și existența unor riscuri și provocări pentru mediu.

Între timp, dezvoltarea AI a accelerat considerabil, ceea ce a făcut ca diferența dintre ritmul tehnologic și cel al negocierilor internaționale să devină tot mai evidentă.

Erwin Rose, fost diplomat american pentru climă și fost președinte al unui comitet tehnologic din cadrul procesului climatic ONU, consideră că lumea se mișcă prea încet în privința schimbărilor climatice, în timp ce tehnologia, în special inteligența artificială, evoluează cu o viteză mult mai mare.

Energia curată, cheia problemei

Oficialii COP31 susțin că dezbaterea nu trebuie să se concentreze exclusiv pe cantitatea de electricitate consumată de centrele de date. O întrebare la fel de importantă este modul în care este produsă energia suplimentară necesară.

Turcia și Australia promovează în cadrul agendei de acțiune a COP31 obiectivul ca 35% din consumul global de energie să provină din electricitate până în 2035. Pentru ca electrificarea să contribuie la reducerea emisiilor, însă, creșterea consumului trebuie însoțită de dezvoltarea surselor de energie curată, a rețelelor electrice și a eficienței energetice.

Halil Hasar, director pentru diplomația climatică în cadrul președinției COP31, a subliniat că problema esențială este felul în care este satisfăcută cererea suplimentară de energie generată de centrele de date.

AI poate fi și parte a soluției

Inteligența artificială nu reprezintă doar o sursă suplimentară de consum energetic. Tehnologia ar putea contribui și la reducerea emisiilor în alte sectoare ale economiei.

Printre posibilele utilizări se numără eficientizarea rețelelor electrice, integrarea unei cantități mai mari de energie regenerabilă și îmbunătățirea sistemelor de avertizare pentru fenomene meteorologice extreme. Agenția Internațională pentru Energie apreciază că, în anumite condiții, aplicațiile AI ar putea contribui la reduceri de emisii mai mari decât emisiile generate de centrele de date.

Există însă și riscuri. Accesul inegal la tehnologie ar putea accentua diferențele dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, iar o extindere necontrolată a infrastructurii AI ar putea însemna emisii mai mari, presiuni asupra rețelelor electrice și costuri suplimentare pentru consumatori.

Presiuni pentru includerea centrelor de date în discuții

ONU a început să abordeze problema și în afara negocierilor climatice formale. Inițiativa „AI pentru Acțiune Climatică”, lansată în 2023, analizează atât modul în care inteligența artificială poate sprijini acțiunea climatică, cât și riscurile asociate tehnologiei.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut industriei AI să își dezvăluie impactul asupra mediului și să utilizeze energie curată până în 2030. Oficialii ONU au avertizat, de asemenea, că extinderea rapidă a centrelor de date nu ar trebui să ducă la creșterea emisiilor, la scumpirea energiei pentru gospodării sau la accentuarea diferențelor economice.

Mai mulți susținători ai acțiunii climatice consideră că problema trebuie adusă la nivel internațional, însă nu neapărat prin includerea ei în negocierile formale ale COP. Aceste negocieri se bazează pe consens și sunt deja extrem de complexe, iar introducerea unei noi teme ar putea necesita un proces îndelungat.

COP31, între obiective climatice și foamea de energie

Centrele de date concurează pentru atenție la COP31 cu teme tradiționale ale diplomației climatice: reducerea utilizării combustibililor fosili, obiectivele de adaptare la schimbările climatice și sprijinul financiar pentru țările sărace afectate puternic de încălzirea globală.

Reprezentanții micilor state insulare avertizează că orice creștere semnificativă a cererii globale de energie trebuie însoțită de decarbonizarea rapidă a sistemului energetic.

În Statele Unite, unde dezvoltatorii de centre de date pun accent pe viteza construirii infrastructurii și caută orice sursă disponibilă de energie, problema este cu atât mai dificilă. Administrația americană a lui Donald Trump a respins politicile climatice internaționale și s-a retras din mai multe inițiative globale privind schimbările climatice.

Experții consideră că soluțiile vor trebui probabil să apară mai întâi la nivel național și local. Măsuri privind rețelele electrice, eficiența energetică, sursele regenerabile și amplasarea centrelor de date ar putea produce rezultate înainte ca problema să ajungă în centrul negocierilor ONU.