Doar un sfert dintre locuințele din România sunt asigurate obligatoriu. ASF: „Rațional este să avem un grad de cuprindere aproape de 100%”

Doar aproximativ 25-26% dintre locuințele din România sunt incluse în sistemul de asigurare obligatorie, deși, în contextul intensificării riscurilor climatice, ar fi necesară o acoperire cât mai apropiată de 100%, a declarat vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Sorin Mititelu.

Potrivit oficialului, aproximativ 2,5 milioane de locuințe sunt în prezent asigurate prin sistemul național de asigurare obligatorie. Dintre acestea, până la două milioane beneficiază și de polițe facultative care acoperă riscuri suplimentare și bunuri din locuință.

„Rațional este să avem, practic, un grad de cuprindere aproape de 100%”, a afirmat Mititelu, precizând însă că între acest obiectiv și realitate există mai multe obstacole administrative și operaționale.

CCR limitează inițiativele legislative cetățenești care majorează cheltuielile statului. Ce se întâmplă cu salariile, sporurile și voucherele

10:53

România și China: deficit comercial de 8,4 miliarde de euro în 2025. Pentru fiecare euro exportat, România a importat aproape 13

16:42

Asigurarea obligatorie acoperă trei riscuri majore

Sistemul național de asigurare obligatorie a locuințelor funcționează de peste 15 ani și este administrat de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

Polița obligatorie PAD acoperă trei categorii principale de riscuri naturale: cutremurele, inundațiile și alunecările de teren.

Cu toate acestea, gradul de acoperire rămâne redus. Practic, aproximativ trei sferturi dintre locuințele din România nu sunt protejate printr-o poliță obligatorie împotriva acestor riscuri.

Riscurile climatice devin tot mai costisitoare

Sorin Mititelu a atras atenția și asupra creșterii frecvenței și severității evenimentelor climatice la nivel global. Potrivit acestuia, despăgubirile asociate unor astfel de evenimente ajung la aproximativ 200 de miliarde de dolari la nivel mondial.

Problema nu este reprezentată doar de valoarea totală a despăgubirilor, ci și de frecvența și intensitatea tot mai mare a fenomenelor extreme.

„Recurența evenimentelor și mai ales severitatea, adică valoarea despăgubirilor, rezultat al pagubelor produse de aceste evenimente climatice nefavorabile, este în creștere”, a explicat oficialul ASF.

În opinia sa, riscul climatic nu mai poate fi privit doar ca o problemă punctuală, care afectează anumite locuințe sau proprietăți. Fenomenele extreme pot avea efecte asupra întregii economii, afectând infrastructura, activitatea companiilor, sănătatea și chiar viețile oamenilor.

„Nouă nu ni se poate întâmpla”

Unul dintre principalele obstacole în creșterea gradului de asigurare este, în opinia oficialului ASF, modul în care oamenii percep riscul.

Mititelu a vorbit despre tendința oamenilor de a considera că evenimentele grave li se pot întâmpla doar altora și că riscurile sunt îndepărtate în timp. Această percepție poate conduce la amânarea încheierii unei polițe, deși costurile produse de un dezastru natural pot depăși cu mult valoarea unei asigurări.

„Suntem propriile victime ale unei judecăți cognitive”, a spus oficialul, subliniind că riscurile trebuie evaluate obiectiv și raportate la evoluția fenomenelor climatice.

În acest context, asigurarea reprezintă unul dintre instrumentele prin care populația și economia se pot proteja și își pot accelera revenirea după producerea unui dezastru.

Protecția locuinței, dar și a economiei

Potrivit ASF, impactul schimbărilor climatice depășește cu mult zona locuințelor.

Un eveniment climatic sever poate afecta simultan proprietăți, infrastructură, activitatea economică, sănătatea populației și bugetele publice.

Din acest motiv, creșterea gradului de asigurare ar putea reduce presiunea financiară suportată ulterior de gospodării și de stat în cazul unor dezastre majore.

„Asigurarea este parte din soluție”, a subliniat Mititelu, în contextul în care România rămâne o țară expusă unor riscuri precum cutremurele, inundațiile și alunecările de teren.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Schimbările climatice și impactul în economie”, organizată în 2026 de Administrația Națională de Meteorologie și DC Media Group.