Ce spun experții despre decizia Moody’s de a reduce ratingul de credit al SUA

Într-un climat economic tensionat, marcat de creșterea datoriei publice și de incertitudini fiscale, Statele Unite au primit o nouă lovitură pe scena financiară, după ce agenția Moody’s a retrogradat ratingul de credit al țării. În acest context, secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a reacționat ferm, minimalizând importanța acestei decizii și transferând responsabilitatea asupra politicilor economice promovate în ultimii patru ani. 

Șeful Trezoreriei SUA minimalizează decizia Moody’s

Reducerea calificativului de credit al Statelor Unite de la „Aaa” la „Aa1” de către agenția Moody’s – prima decizie de acest gen după 1917 – a generat reacții intense din partea economiștilor, analiștilor financiari și liderilor politici americani.

România, țara UE cu cea mai redusă alocare bugetară pe locuitor pentru cercetare și dezvoltare, în 2025

20:21

Transgaz vrea să devină acționar la dezvoltatorul unui terminal american de gaze naturale lichefiate

14:25

Potrivit Reuters, opiniile sunt împărțite. Unii consideră retrogradarea drept un rezultat firesc al creșterii accelerate a datoriei publice și al tensiunilor politice tot mai accentuate. Alții sugerează că această decizie ar putea avea substrat politic și susțin că impactul imediat asupra piețelor financiare va fi limitat.

Scott Bessent, actualul secretar al Trezoreriei SUA, a minimalizat decizia Moody’s de a reduce ratingul de credit al SUA, susținând că aceasta nu reflectă obiectiv situația economică a țării.

„Nu dau prea multă importanță deciziei de retrogradare luată de Moody’s”, a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune CNN.

Moody’s nu este prima agenție care retrogradează ratingul SUA

Oficialul american a dat vina pe administrația Joe Biden pentru pierderea ratingului maxim de țară. El a argumentat că deteriorarea ratingului este o consecință directă a creșterii cheltuielilor guvernamentale în ultimii ani. În schimb, Bessent a apărat strategia economică promovată de actualul președinte Donald Trump, spunând că administrația actuală a ignorat nevoia de responsabilitate fiscală.

„Dacă Moody’s ar fi avut vreo credibilitate, nu ar fi păstrat tăcerea în timp ce se desfășura dezastrul fiscal din ultimii patru ani”, a mai spus secretarul Trezoreriei SUA pentru CNN.

Moody’s este ultima dintre cele trei mari agenții internaționale care a decis să retrogradeze Statele Unite. Fitch a aplicat o măsură similară în 2023, reducând calificativul la „AA+” din cauza tensiunilor recurente din Congres legate de plafonul datoriei publice. Standard & Poor’s a fost însă prima agenție care, încă din 2011, a revocat ratingul „AAA” al SUA, menținând și astăzi un calificativ de „AA+” pentru economia americană.

Agenția Moody’s a explicat că decizia sa a fost determinată de creșterea rapidă a datoriei publice, combinată cu majorarea costurilor aferente serviciului datoriei și cu incertitudinile privind legislația bugetară aflată în dezbatere în Congres, relatează NBC News.

Ce spun experții?

Printre problemele sensibile discutate se numără prelungirea reducerilor de taxe introduse în primul mandat al lui Trump și propuneri de economii bugetare de circa 880 de miliarde de dolari. Acestea vizează în principal programele de asistență medicală pentru americanii cu venituri reduse, care sunt aproximativ 70 de milioane.

„Ne angajăm ferm să diminuăm cheltuielile publice și să redresăm creșterea economică”, a declarat Bessent în cadrul aceluiași interviu.

Carol Schleif, strateg-șef la BMO Private Wealth, a comentat că decizia Moody’s nu este surprinzătoare, mai ales că aceasta este ultima dintre cele trei mari agenții de rating care reduce calificativul de credit al SUA. „Poate fi interpretată ca un semnal de avertisment pentru investitori, însă în esență are un caracter mai degrabă simbolic”, a explicat ea, citată de Reuters.

Lawrence Gillum, analist la LPL Financial, a adăugat că efectele reale vor fi percepute abia atunci când piețele vor reacționa mai ferm: „Atâta timp cât nu vedem o creștere semnificativă a randamentelor, este puțin probabil ca administrația de la Washington să trateze cu adevărat retrogradarea ca pe un semnal de alarmă”.

Într-o notă mai îngrijorătoare, James Humphries de la Mindset Wealth Management a atras atenția asupra implicațiilor fiscale pe termen lung: „Cheltuielile anuale cu dobânzile ar putea să depășească 1.000 de miliarde de dolari în următorii ani, depășind bugetele alocate pentru apărare și Medicare. Nu este o criză de lichiditate în acest moment, dar traiectoria fiscală devine tot mai dificil de ignorat”.

SUA are o datorie națională de 36,22 trilioane de dolari, potrivit Departamentului Trezoreriei. Datoria a început să crească în anii 1980 și a continuat să se majoreze atât în ​​timpul primului mandat al lui Trump, cât și în timpul administrației Biden.