Capitalul universal și viitorul veniturilor într-o lume dominată de AI. O propunere îndrăzneață pe măsura dezvoltării tehnologiilor

În următoarele decenii, țările europene, ca și alte state dezvoltate, vor deveni economii AI, motiv pentru care specialiștii propun noțiunea capitalului universal. Tehnologia se va răspândi în toate domeniile, de la contabilitate la supermarketuri și fabrici. Creșterea productivității și acumularea de avere vor fi rapide, însă legătura cu locurile de muncă și veniturile va slăbi. Diferențele economice se vor accentua pe măsură ce valoarea muncii va scădea.

Inegalitățile crescute în era economiilor AI și capitalul universal

Prăpastia dintre cei care dețin tehnologia direct sau prin investiții și cei care nu o dețin va crește constant. Ray Dalio, fondatorul Bridgewater, a avertizat că top 1–10% va beneficia cel mai mult de pe urma revoluției AI, în timp ce majoritatea va fi dezavantajată. Societățile divizate se vor fragiliza dacă nu va exista o formă de distribuție care să împartă averea generată.

Disparitatea globală a averilor și rolul investițiilor

Inegalitatea mondială este determinată mai ales de diferența între cei care dețin investiții financiare și cei care nu dețin. În SUA, top 10% dețin 93% din toate acțiunile. În Europa, aceștia dețin aproape 60% din averea totală, în timp ce jumătatea inferioară a populației deține doar 5%.

ANAF: O persoană din Argeș ar fi prejudiciat statul cu peste 1,1 milioane de lei prin vânzarea a 75 de autoturisme

19:18

Apartamentele din România s-au scumpit cu peste 30% în trei ani. Chiriile au crescut cu până la 100 de euro pe lună

14:23

Venitul universal de bază versus capitalul universal

Politicile pentru era economiilor AI trebuie să abordeze această dinamică. Unii din Silicon Valley susțin conceptul de venit universal de bază. Totuși, acesta reprezintă un transfer redistributiv, care nu reduce semnificativ inegalitățile. Alternativa este capitalul universal (UBC), mai potrivit pentru economia digitală viitoare, scrie, pentru FT, Nicolas Berggruen, cofondator al Institutului Berggruen. Acesta permite tuturor celor care muncesc să câștige valoare din investițiile în tehnologie. În esență, este predistribuție, nu redistribuție.

Instrumente pentru implementarea capitalului universal

Principalul instrument este reprezentat de fondurile universale de investiții. Toți cetățenii participă prin conturi individuale sau familiale care dețin acțiuni în economia AI. Australia ilustrează puterea acumulării de capital prin programul său de pensii superannuation, finanțat de contribuții angajator/angajat. Înființat în 1992 de premierul Paul Keating, programul a crescut până la aproape 4,2 trilioane de dolari, mai mult decât PIB-ul național. Fondurile sunt investite în active globale și locale, inclusiv infrastructură. Rentabilitatea acestor investiții plasează Australia printre statele cu cea mai mare avere medie pe adult, de 550.000 de dolari.

Inițiative de capital universal în SUA și Europa

În SUA, Congresul a lansat conturile Maga (Money Accounts for Growth and Advancement), o formă timpurie de venit universal de bază. Conturile vor fi deschise automat pentru fiecare cetățean născut între 2024 și 2029, cu 1.000 de dolari inițiali. Veniturile obținute din investițiile în S&P 500 vor fi avantajoase fiscal, iar familiile pot adăuga până la 5.000 de dolari anual. Mecanisme similare există în Marea Britanie (Child Trust Fund) și în Germania (conturile „early start pension”) pentru stimularea economisirii și investițiilor.

Propuneri pentru creșterea productivității în Europa

Mario Draghi a sugerat consolidarea pieței unice, relaxarea regulilor de fuziune pentru scalarea companiilor și investiții anuale de 800 miliarde de euro, finanțate prin datorie flotantă la nivelul UE. Această abordare ar putea crește productivitatea totală a factorilor de producție cu 2% și ar permite Europei să concureze cu China și SUA. Planul lui Draghi poate fi asociat cu propunerea Ursulei von der Leyen pentru un Fond European de Suveranitate, care ar putea permite cetățenilor europeni să participe direct la profiturile generate de tehnologie și productivitate.

Sprijinul moral și istoric pentru capitalul universal

Papa Leo XIV a subliniat necesitatea justiției distribuționale în era AI, evocând enciclica „Rerum Novarum” a lui Leo XIII din 1891. Aceasta critica exploatarea muncitorilor în revoluția industrială și încuraja transformarea oamenilor în proprietari. Mesajul pontifului poate fi considerat un apel pentru implementarea capitalului universal în secolul XXI.

Europa în fruntea revoluției AI prin capital universal

Revoluția AI este globală, însă Europa, cu tradiția sa de democrație socială și economie socială de piață, poate asigura mai mulți câștigători decât pierzători. Cetățenii trebuie să devină nu doar beneficiari pasivi, ci și proprietari ai unor capacități tehnologice esențiale pentru viitor, prin capital universal.