Ce trebuie să citești ca să înțelegi cum gândesc economiștii

Gândirea economică se bazează pe compromisuri și pe măsurarea fenomenelor. The Economist propune cinci cărți esențiale, care explică principiile fundamentale, astfel încât viziunea economică să devină de înțeles pentru cei nespecializați.

Cinci cărți fundamentale pentru gândirea economică

Economia are reputația unui domeniu sec și plin de ecuații plictisitoare. În realitate, este un domeniu palpitant și, pe alocuri, chiar filosofic. Să gândești ca un economist implică două trăsături principale. Prima este capacitatea de a analiza mereu compromisurile pe care le implică orice decizie.

Nu există prânz gratuit, spunea Milton Friedman. Când cineva câștigă ceva, aproape întotdeauna oferă altceva la schimb. Dacă mergi cu prietenii la masă, nu vei avea timp pentru sală. Dacă salariile cresc, dividendele sau inflația pot fi afectate.

Un oraș din Norvegia oferă case gratuite și multe facilități celor care aleg să se mute acolo

21:08

Românii consumă mai mult curent, economia mai puțin

20:48

A doua trăsătură este să pui, pe cât posibil, realitatea în cifre. Când spunem că, în perioada crizei sanitare, lockdown-urile în China au fost „stricte”, ce înseamnă asta, concret? Cum înțelegem o declarație cum ar fi că, de principiu, „calitatea locurilor de muncă se deteriorează anual”? Cum o măsurăm? Uneori, realitatea este greu de cuantificat, dar e bine să încerci.

Capitalism și libertate – Milton Friedman

Friedman este cunoscut ca ultra‑libertarian, dar asta nu contează. Adesea, argumentele sale au fost greșite, dar nici asta nu diminuează valoarea cărții. Lucrarea semnată de Friedman, precizează sursa citată, este utilă pentru a înțelege compromisurile pe care le facem zi de zi, la nivel micro sau macro. E cel mai important pas pentru a înțelege modul în care economiștii analizează lumea. Salariul minim ar fi un bun exemplu. Cei care îl primesc câștigă mai mulți bani. Dar ceilalți pot fi excluși de pe piața muncii. Pe același principiu, reglementarea medicamentelor poate salva vieți. Dar poate și să le pună în pericol, deoarece prilejuiește întârzieri.

Filosofii lumii – Robert Heilbroner

Heilbroner explică, într-un stil vesel și conversațional, gândirea de început a economiștilor. Adam Smith folosea date puține, dar încerca să le pună în cifre. Karl Marx colecta date din ziare și din rapoarte parlamentare. Și Marx analiza compromisurile: capitalismul era necesar pe termen scurt, dar asta doar pentru a ajunge, pe termen lung, la socialism. David Ricardo analiza avantajele comparative și compromisurile economice pe care aceste compromisuri le implică.

Africa: De ce economiștii greșesc – Morten Jerven

Cartea subliniază cât este de important să tratezi riguros datele. Mulți economiști folosesc date din Africa pentru a construi modele complexe. Dar datele sunt adesea nesigure sau contradictorii. În 2015, PIB-ul Sudanului de Sud a fost fie neschimbat, fie scăzut cu 11%, în funcție de sursă. Lecția principală: recunoaște limitele datelor și folosește analize mai simple când este cazul.

Capitalismul, singur – Branko Milanovic

Această carte explică de ce capitalismul și modul economiștilor de a gândi au triumfat global. În anii ’90, era clar că sistemul capitalist a învins comunismul. Milanovic analizează modul în care au fost căutate alternative, cum ar fi „socialismul milenial”. Totuși, multe soluții radicale sunt instabile. O săptămână de lucru mai scurtă poate să lase țara mai săracă decât vecinii. Cartea arată că, deși imperfect, capitalismul funcționează.

Freakonomics – Stephen J. Dubner și Steven Levitt

Faimoasă și chiar devenită un clișeu, această carte merită, fără îndoială, citită. Este un volum despre compromisuri și despre consecințe neașteptate ale diverselor politici. Exemplu: o grădiniță a impus amendă pentru părinții care întârzie. Rezultatul aceste măsuri de penalizare a fost, însă, unul neașteptat. Mai mulți părinți au început să întârzie, deoarece amenda le-a rezolvat, de fapt, vinovăția. Acum, dacă tot li se oferise șansa să plătească pentru greșeală, puteau întârzia cu inima împăcată. Alte exemple: de ce dealerii de droguri locuiesc cu părinții și dacă legalizarea avortului reduce criminalitatea. Lecția generală: stimulentele contează.