Cele mai bine hrănite țări din lume, unde cetățenii consumă un număr record de calorii. Surprinzător, România este în top 10 mondial

Un clasament recent, realizat pe baza datelor din 2022 prelucrate de Our World in Data și Organizația Națiunilor Unite și compilate de Visual Capitalist, arată care sunt cele mai bine hrănite țări din lume, cu cea mai bogată ofertă calorică medie zilnică pe cap de locuitor. Aceste cifre surprind întregul sistem alimentar național — producția locală, importurile, subvențiile și preferințele consumatorilor.

Belgia conduce topul în furnizarea alimentelor

Cu o medie de 3.914 calorii pe zi per persoană, Belgia ocupă primul loc în acest clasament, urmată îndeaproape de Israel cu 3.895 kcal și Statele Unite cu 3.875 kcal zilnic. Aceste cifre reflectă aprovizionarea, nu consumul efectiv, care este estimat a fi mai mic, ținând cont de pierderile din retail sau gospodării.

În top 10 se mai află Irlanda (3.844 kcal), Turcia (3.785 kcal), Austria (3.760 kcal), Polonia (3.755 kcal), România (3.717 kcal), Arabia Saudită (3.707 kcal) și Italia (3.667 kcal). Europa domină clasamentul, cu 27 din primele 40 de poziții, în mare măsură datorită tradițiilor agricole bogate și subvențiilor generoase pentru produsele animale, care asigură un aport caloric consistent și accesibil.

China accelerează cursa pentru cipuri AI proprii. Alternativa locală la Nvidia, pas decisiv pentru controlul infrastructurilor critice

21:01

ANALIZĂ

Giganții tech critică politicile de reglementare pentru AI promovate de „țarul cripto” de la Casa Albă

19:35

ANALIZĂ

Cele mai bine hrănite țări din lume. Foto: Visual Capitalist

Ce înseamnă un aport ridicat de calorii?

Nivelul ridicat al aportului caloric la nivel național poate anticipa costuri majore în sănătate publică, precum obezitatea, diabetul sau bolile cardiovasculare. Totodată, un aport scăzut ar putea indica încă probleme de insecuritate alimentară sau disfuncții în lanțul de aprovizionare.

Europa și tendințele schimbătoare în alimentație

Deși oferta alimentară crește în unele țări europene, consumatorii încep să prefere mese mai ușoare și porții mai mici. Franța, de exemplu, semnalează o astfel de tendință. Politicile Uniunii Europene concentrate pe reducerea risipei alimentare pot accentua această discrepanță între caloriile disponibile și cele efectiv consumate.

Israel și SUA: diete bogate în calorii, cu influențe diverse

Israelul se află pe locul doi grație unei diete care combină alimente procesate de tip occidental cu ingrediente tradiționale precum tahini și uleiul de măsline. Statele Unite ocupă poziția a treia, susținute de un sistem agricol extins și norme de porții mari la masă.

În aceste țări, ratele obezității depășesc 30% în rândul adulților, o reflectare a riscurilor asociate cu disponibilitatea alimentară excesivă.

Diferența dintre aportul alimentar și consumul real

Cifrele privind oferta alimentară reflectă disponibilitatea totală și nu consumul efectiv. În țările cu venituri mari, aproximativ o treime din caloriile comestibile nu ajung să fie consumate uzual, fiind pierdute în retail sau în gospodării.

Surplusul alimentar exercită presiuni majore asupra mediului, prin utilizarea extinsă a terenurilor agricole, consumul de apă și emisiile de gaze cu efect de seră. Reducerea risipei alimentare cu până la jumătate poate diminua aceste emisii agricole cu până la 8%, potrivit unor studii recente.

Pentru națiunile unde oferta calorică este încă redusă, chiar și mici îmbunătățiri în disponibilitatea alimentară pot avea un impact crucial în lupta împotriva subnutriției.

Implicații pentru politici publice și viitorul alimentar

Înțelegerea diferenței dintre caloriile oferite și cele consumate este utilă pentru elaborarea unor politici adecvate, programe de reducere a risipei și rețele de siguranță socială care să vizeze compensații pentru cei afectați.

Pe măsură ce lumea se confruntă cu provocări legate de alimentație, aceste date vor fi un ghid pentru decidenți în implementarea unor strategii care să asigure accesul echitabil la hrană și să atenueze impactul asupra mediului.