Seceta severă și nivelul extrem de scăzut al Dunării pun România într-o situație critică din punct de vedere energetic. În timp ce Unitatea 2 a centralei nucleare de la Paks, Ungaria, a revenit la putere nominală după o creștere temporară a nivelului Dunării, la Cernavodă situația se îndreaptă în direcția opusă: Unitatea 1 este deja oprită, iar Unitatea 2 urmează să intre în procedură de oprire în următoarele două zile.
Anunțul a fost făcut de Sorin Rîndașu, director general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, care a precizat că pragul critic pentru funcționarea centralei de la Cernavodă a fost deja atins.
„Centrala Nucleară va intra în următoarele două zile în procedură de oprire”, a declarat Sorin Rîndașu.
Potrivit oficialului, nu mai este esențial dacă procedura va începe miercuri sau joi, întrucât măsurătorile și prognozele disponibile indică faptul că oprirea Unității 2 nu mai poate fi evitată.
„Este foarte clar, după tendința tuturor nivelurilor și debitelor pe care le măsurăm, că aceasta se va opri”, a avertizat directorul general adjunct al Apele Române.
În Ungaria, evoluția nivelului Dunării a permis o revenire temporară a producției nucleare. Unitatea 2 a centralei de la Paks a ajuns luni seara, la ora 22:28, la puterea nominală. Operatorul centralei începuse creșterea treptată a puterii la ora 18:00, după ce nivelul Dunării a revenit suficient pentru restabilirea condițiilor tehnice necesare funcționării reactorului. Unitatea 2 funcționase timp de aproximativ 11 zile la circa 50% din puterea nominală, după ce nivelul extrem de scăzut al Dunării afectase funcționarea centralei.
Paks are patru reactoare și reprezintă una dintre principalele surse de electricitate ale Ungariei, asigurând în condiții normale aproape jumătate din producția de energie electrică a țării.
Creșterea nivelului Dunării a schimbat temporar situația, iar reactorul a putut fi readus treptat la puterea maximă în aproximativ patru ore și jumătate. Situația rămâne însă fragilă, deoarece seceta și temperaturile ridicate continuă să afecteze bazinul Dunării.
În România, problema este mult mai gravă. Unitatea 1 de la Cernavodă este deja oprită, iar Unitatea 2 se apropie de oprire după ce nivelul apei a ajuns la pragul critic de minus 230 de centimetri. În ultimele ore, nivelul a mai scăzut cu aproximativ șase centimetri.
Debitul Dunării la intrarea în România a coborât la aproximativ 1.370 de metri cubi pe secundă, un nivel extrem de redus. Potrivit prognozelor, debitul ar urma să rămână în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă cel puțin până la 17 august.
Problema este amplificată de modul în care apa se distribuie pe cursul Dunării înainte de a ajunge la Cernavodă.
În zona brațului Bala, debitul este estimat să ajungă în zilele următoare la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă. La bifurcația către Canalul Dunăre–Marea Neagră și Cernavodă, specialiștii au măsurat aproximativ 300–305 metri cubi pe secundă, valoare care ar putea scădea până la circa 280 de metri cubi pe secundă.
Doar o parte din acest debit ajunge însă efectiv în zona de captare a centralei. Dacă debitul disponibil pentru Cernavodă coboară sub aproximativ 40–45 de metri cubi pe secundă, reactorul nu mai poate funcționa în condițiile prevăzute de procedurile de siguranță.
Pentru a menține nivelul apei și a direcționa o cantitate mai mare către Cernavodă, autoritățile au intervenit în mai multe puncte ale Dunării. A fost detonată stânca Pârjoaia, au fost scufundate patru barje încărcate cu rocă și au continuat lucrările de dragare.
Intervențiile au produs inițial o creștere de aproximativ patru centimetri a nivelului apei în zona relevantă pentru centrală și au oferit câteva zile suplimentare de funcționare Unității 2. Efectul nu a fost însă suficient pentru a contracara scăderea generală a debitului Dunării.
În ultimele șapte zile au fost dragați aproximativ 100.000 de metri cubi de material, iar lucrările vor continua. Aceste intervenții pot contribui ulterior la îmbunătățirea condițiilor pentru repornirea reactorului, însă nu mai pot împiedica oprirea care urmează.
„Nu cred că mai poate să se facă ceva suplimentar, pentru că nu mai este timp”, a declarat Sorin Rîndașu.
Prognozele meteorologice nu oferă, deocamdată, motive pentru optimism. În următoarele cinci zile nu sunt prognozate precipitații importante în bazinul Dunării. Chiar și eventualele ploi slabe în România nu ar avea capacitatea de a produce într-un timp atât de scurt o creștere semnificativă a debitului fluviului.
Astfel, autoritățile se pregătesc pentru oprirea Unității 2 și pentru dispariția temporară a întregii producții nucleare de la Cernavodă.
Oprirea Unității 2 va însemna că ambele reactoare de la Cernavodă vor fi indisponibile simultan. Centrala nucleară de la Cernavodă asigură în mod obișnuit o parte importantă din producția de electricitate a României, iar dispariția temporară a ambelor unități va pune presiune suplimentară asupra sistemului energetic.
Potrivit informațiilor prezentate de autorități, producția nucleară reprezintă în prezent aproximativ 10% din producția națională de electricitate. Pentru acoperirea deficitului, Guvernul pregătește importuri suplimentare de energie și intenționează să mențină în funcțiune unele capacități pe cărbune. De asemenea, pentru marii consumatori industriali ar putea fi introduse, dacă situația o va impune, reduceri de consum cuprinse între 10% și 30%.
Autoritățile dau însă asigurări că populația nu va rămâne fără energie electrică și că, în acest moment, nu există un risc de blackout.
Situațiile de la Paks și Cernavodă arată cât de puternic poate influența nivelul Dunării funcționarea centralelor nucleare amplasate pe cursul fluviului.
În Ungaria, precipitațiile din partea superioară a bazinului Dunării au contribuit la o creștere temporară a nivelului apei, suficientă pentru ca Unitatea 2 de la Paks să revină la puterea nominală.
În România, însă, aportul de apă rămâne insuficient, iar o parte importantă a debitului este preluată de brațul Bala înainte ca apa să ajungă în zona Cernavodă.
Rezultatul este paradoxal: în aceeași perioadă în care Ungaria își repornește la capacitate maximă unul dintre reactoare, România se pregătește să își oprească și ultima unitate nucleară aflată în funcțiune.