BNR menține dobânda-cheie la 6,50%. Inflația a scăzut în iunie, dar economia rămâne sub presiune

Banca Națională a României a decis, luni, 10 august 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Consiliul de administrație al BNR a hotărât, de asemenea, păstrarea ratei pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, au fost menținute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

BNR păstrează dobânda la 6,50%

Decizia vine într-un context caracterizat de incertitudini ridicate, în condițiile în care inflația rămâne la un nivel ridicat, iar activitatea economică este fragilă.

„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate”, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

Banca centrală urmărește astfel să păstreze un echilibru între combaterea inflației și evitarea unei presiuni suplimentare asupra unei economii care a înregistrat deja o contracție.

Inflația a scăzut în iunie

Rata anuală a inflației s-a redus în iunie 2026 la 10,42%, de la 10,85% în luna mai. Potrivit BNR, scăderea a fost determinată aproape integral de diminuarea semnificativă a prețurilor alimentelor cu prețuri volatile și a combustibililor.

Evoluția a fost favorizată de oferta mai mare de legume și fructe pe piața locală și de scăderea cotației petrolului. Efectele dezinflaționiste au fost însă parțial contrabalansate de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice.

Inflația de bază a urcat din nou

În trimestrul al doilea, presiunile inflaționiste nu au dispărut.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat, care elimină componentele cu evoluții mai volatile și oferă indicii despre presiunile fundamentale asupra prețurilor, a crescut la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie.

BNR pune această evoluție pe seama efectelor indirecte ale scumpirii combustibililor, a creșterii cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor produse importate.

Un alt factor îl reprezintă menținerea așteptărilor inflaționiste la niveluri ridicate pe termen scurt.

Economia a intrat în contracție

Datele analizate de banca centrală reconfirmă stagnarea activității economice în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025.

În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I, după o creștere de 0,2% în ultimele trei luni din 2025.

Evoluția a fost determinată în special de accentuarea contracției consumului gospodăriilor și de contribuția negativă mai mare a variației stocurilor.

Investițiile și exporturile au încetinit

Formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic ritmul de creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal din cauza declinului investițiilor publice.

În același timp, exportul net și-a redus contribuția pozitivă la creșterea economică. Dinamica exporturilor de bunuri și servicii a rămas superioară celei a importurilor, însă diferența dintre cele două ritmuri s-a redus.

În aceste condiții, deficitul comercial și-a temperat scăderea în termeni anuali, în timp ce deficitul de cont curent și-a accentuat ajustarea.

Economia dă semne de redresare

Cele mai recente date indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrele II și III 2026.

Vânzările cu amănuntul și-au redus ușor declinul anual în trimestrul al doilea, iar vânzările auto și moto și-au accelerat creșterea în perioada aprilie-mai.

Construcțiile au avut o evoluție mult mai favorabilă, în timp ce producția industrială și-a accentuat contracția față de anul precedent.

Astfel, economia prezintă o imagine mixtă, cu sectoare care se redresează și altele care continuă să fie afectate de condițiile dificile.

Piața muncii rămâne relativ rezilientă

Pe piața muncii, numărul salariaților din economie a continuat să scadă în aprilie și mai, însă ritmul declinului s-a temperat.

Rata șomajului BIM a coborât ușor în trimestrul al doilea, după ce ajunsese la o medie de 6,4% în primele trei luni ale anului.

Sondajele din iulie indică și o revenire a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt. În același timp, deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.

Creditarea accelerează

Creditul acordat sectorului privat a înregistrat o accelerare importantă în iunie. Dinamica anuală a creditării a ajuns la 8,4%, de la 7,7% în luna mai. Creșterea a fost susținută în special de componenta în lei, al cărei ritm a revenit pe plus după cinci trimestre consecutive de scădere.

Și creditarea în valută a continuat să crească într-un ritm alert. Ponderea creditelor în lei în totalul creditului acordat sectorului privat s-a redus marginal, la 66,8%, față de 66,9% în mai.

Piețele financiare rămân influențate de riscurile externe

În iulie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au avut o evoluție relativ liniară.

În schimb, randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au început să crească lent și fluctuant după o perioadă de corecție descendentă, în contextul reescaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

Cursul leu/euro s-a menținut la nivelul mai ridicat la care s-a repoziționat la sfârșitul lunii mai, în timp ce leul și-a redus ușor oscilațiile în iulie.