Vin scumpirile la energie: cum ar putea arăta facturile românilor din această toamnă

Ofertele recente transmise de unii furnizori indică noi majorări ale prețurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici, începând din această toamnă. Evoluția vine într-un moment în care piața este supusă unor presiuni tot mai mari, după încetarea schemelor de plafonare și compensare.

Pentru consumatori, revenirea la mecanismele de piață înseamnă o expunere mai mare la evoluția prețurilor angro și la costurile reale de funcționare ale sistemului energetic. Chiar și gospodăriile care își păstrează consumul constant ar putea ajunge să plătească mai mult pentru energia electrică. În spatele scumpirilor se află însă o combinație de factori: producția hidro afectată de secetă, volatilitatea energiei regenerabile, necesitatea importurilor în anumite intervale, costurile de echilibrare și lipsa unor capacități suficiente de stocare.

Primele semnale: furnizorii anunță prețuri mai mari

Primele indicii privind noile majorări au apărut deja în ofertele transmise de unii furnizori către clienții casnici.

Procesul privind prețurile stabilite cu ajutorul AI la McDonald’s ridică noi întrebări antitrust

17:05

Un nou ETF la BVB deschide accesul investitorilor români la 30 dintre cele mai lichide companii din Polonia. WIG30 este mai ieftin decât principalii indici americani

15:04

În anumite cazuri, tarifele propuse pentru perioada următoare ajung la aproximativ 1,53 lei/kWh, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 18 bani/kWh față de prețul actual al unor contracte.

Pentru o gospodărie care consumă 200 kWh într-o lună, diferența ar însemna aproape 36 de lei în plus la factură, presupunând că toate celelalte componente ale facturii rămân neschimbate.

Suma poate părea relativ redusă la nivelul unei singure luni, însă impactul devine mai vizibil pe parcursul unui an. În plus, consumatorii cu un necesar mai mare de energie vor resimți într-o măsură mai accentuată majorarea.

De ce se scumpește energia

Piața de energie este influențată în această perioadă de mai multe probleme care se suprapun.

Producția hidro este afectată de secetă, în timp ce energia solară și eoliană depind puternic de condițiile meteorologice. În intervalele în care producția regenerabilă scade, sistemul trebuie să apeleze la alte surse de energie sau la importuri.

În același timp, costurile de echilibrare a sistemului au o importanță tot mai mare. Furnizorii trebuie să își construiască ofertele ținând cont nu doar de prețul energiei din momentul respectiv, ci și de riscul ca acesta să crească în perioada în care contractul va fi activ.

Piața angro, una dintre principalele surse de presiune

Expertul în energie Silviu Gresoi explică faptul că actuala situație este rezultatul mai multor cauze care se suprapun.

„Sunt mai multe cauze care se suprapun. În primul rând, vedem o volatilitate ridicată a prețurilor pe piața angro. România produce tot mai multă energie regenerabilă, însă problema apare în orele în care această producție scade, în special seara. Atunci sistemul trebuie să apeleze la surse mai scumpe sau la importuri”, a explicat specialistul pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, problema este amplificată de faptul că România nu dispune încă de suficiente capacități de stocare.

Astfel, sistemul poate ajunge să producă energie foarte ieftină în timpul zilei și să se confrunte, doar câteva ore mai târziu, cu prețuri mult mai ridicate.

1,53 lei/kWh nu este doar prețul energiei

Există însă o diferență importantă între prețul energiei de pe bursă și suma pe care o plătește consumatorul în factura finală.

„Trebuie însă făcută o precizare importantă: 1,53 lei/kWh nu reprezintă prețul energiei de pe bursă. În factura finală intră și transportul, distribuția, serviciile de sistem, taxele și celelalte componente”, a subliniat Silviu Gresoi.

Prin urmare, evoluția prețului angro nu se traduce automat într-o creștere identică a facturii. Furnizorii își construiesc ofertele ținând cont de ansamblul costurilor pe care trebuie să le suporte.

Problema României este, potrivit expertului, nu doar cantitatea de energie produsă, ci și disponibilitatea acesteia la un preț competitiv exact în momentele în care consumul este ridicat.

România produce energie, dar nu întotdeauna când are nevoie

Una dintre marile provocări ale sistemului energetic este lipsa sincronizării perfecte dintre producție și consum.

România a adăugat în ultimii ani capacități importante de producție fotovoltaică și eoliană. Acestea pot produce energie la costuri reduse atunci când există soare și vânt, însă producția lor nu este constantă.

Energia solară este disponibilă în special în timpul zilei, în timp ce consumul gospodăriilor crește frecvent în a doua parte a zilei și seara, tocmai atunci când producția fotovoltaică începe să scadă.

Energia eoliană depinde, la rândul ei, de intensitatea vântului. Atunci când producția regenerabilă este insuficientă, sistemul trebuie să găsească rapid alte surse pentru acoperirea consumului.

Seceta lovește și producția hidro

O altă problemă importantă este situația hidrologică. Hidrocentralele reprezintă una dintre sursele cu costuri reduse de producție, însă funcționarea lor depinde de nivelul debitelor râurilor și de cantitatea de apă disponibilă.

În perioadele de secetă, producția hidro poate scădea, iar sistemul pierde accesul la o sursă importantă de energie relativ ieftină.

Rezultatul poate fi paradoxal: România poate avea suficientă capacitate instalată pentru a produce energie, dar să fie nevoită să apeleze la surse mai scumpe în anumite intervale.

Importurile devin importante în orele de vârf

Atunci când producția internă nu acoperă consumul, România poate apela la importuri. Importul de electricitate nu reprezintă, în sine, un semn că sistemul energetic este în criză. Piața europeană este interconectată, iar statele membre cumpără și vând energie în funcție de producție, consum și preț. Problema apare atunci când România are nevoie de importuri exact în perioadele în care prețurile regionale sunt ridicate.

O reducere a producției într-o țară importantă sau o creștere bruscă a cererii poate pune presiune asupra întregii piețe regionale. În aceste condiții, energia cumpărată din exterior poate deveni mai scumpă și poate influența ofertele furnizorilor.

De ce energia verde nu garantează facturi mai mici

Extinderea energiei regenerabile este una dintre direcțiile principale ale tranziției energetice, însă existența unor capacități fotovoltaice și eoliene suplimentare nu înseamnă automat facturi mai mici pentru populație.

Energia produsă de panouri și turbine poate fi foarte ieftină în momentele favorabile. Problema este ce se întâmplă atunci când soarele nu mai produce suficient sau când vântul slăbește.

Sistemul are nevoie de capacități care să poată prelua energia excedentară și să o furnizeze ulterior. De aici rezultă importanța investițiilor în baterii și alte forme de stocare, în rețele moderne și în capacități flexibile de producție.

Fără aceste investiții, energia ieftină disponibilă într-un anumit interval nu poate compensa întotdeauna costurile mai mari din perioadele de vârf.

Ce plătește, de fapt, consumatorul în factură

Prețul energiei de pe piața angro reprezintă doar una dintre componentele facturii.

Consumatorii plătesc și tarife aferente transportului și distribuției, servicii de sistem, taxe și alte componente reglementate.

Din acest motiv, o creștere a prețului energiei pe piața angro nu se transferă mecanic, în aceeași proporție, în factura finală.

Totuși, atunci când costurile de achiziție ale furnizorilor cresc și incertitudinea de pe piață se accentuează, noile contracte pot fi încheiate la prețuri mai mari.

Ce pot face românii pentru a limita impactul

Într-o perioadă caracterizată de volatilitate, consumatorii au la dispoziție câteva măsuri pentru a reduce impactul scumpirilor.

În primul rând, este importantă compararea ofertelor furnizorilor înaintea încheierii unui nou contract. Nu trebuie analizat doar prețul afișat pentru un kWh, ci costul final și toate componentele incluse în ofertă.

Reducerea consumului în perioadele de vârf poate reprezenta, de asemenea, o soluție, mai ales pentru gospodăriile care au posibilitatea de a muta anumite activități în intervale cu consum mai redus.

Utilizarea eficientă a aparatelor electrocasnice, îmbunătățirea izolării locuinței și investițiile în eficiență energetică pot contribui, pe termen mai lung, la reducerea consumului.

Investițiile în rețele și stocare devin decisive

Potrivit lui Silviu Gresoi, soluția nu poate fi găsită doar prin creșterea producției.

„Problema României nu este doar câtă energie producem, ci dacă o avem disponibilă, la un preț competitiv, exact atunci când avem nevoie de ea. De aceea, investițiile în stocare și modernizarea rețelelor devin la fel de importante precum investițiile în noi capacități de producție”, a explicat expertul. Această problemă va deveni cu atât mai importantă pe măsură ce ponderea surselor regenerabile crește.

Un sistem cu multe surse de producție variabilă are nevoie de rețele capabile să transporte energia acolo unde este consumată și de soluții de stocare care să reducă diferențele dintre perioadele de producție ridicată și cele de consum ridicat.

Facturile din această toamnă, influențate de mai mulți factori

Pentru consumatorii casnici, toamna ar putea aduce facturi mai mari, în special pentru cei ale căror contracte sunt actualizate la noile oferte ale furnizorilor. O eventuală creștere de aproximativ 18 bani/kWh, precum cea indicată de unele oferte, ar însemna circa 36 de lei în plus pentru un consum lunar de 200 kWh, dacă restul componentelor ar rămâne neschimbate.

Valoarea efectivă a facturii va depinde însă de oferta aleasă, consumul fiecărei gospodării și evoluția prețurilor din piață.

Pe termen lung, presiunea asupra facturilor nu va putea fi eliminată doar prin măsuri comerciale. Stabilizarea pieței depinde de investiții în producție, rețele, capacități de stocare și soluții care să permită folosirea eficientă a energiei în momentul în care aceasta este disponibilă.

Astfel, paradoxul sistemului energetic românesc este tot mai evident: faptul că România poate produce energie ieftină în anumite ore nu garantează un preț redus pentru consumator dacă sistemul nu poate păstra, transporta și furniza acea energie atunci când cererea este maximă.