BNR: Inflația va scădea semnificativ în trimestrul III 2026. Când ar putea reveni în ținta Băncii Naționale

Rata anuală a inflației din România va înregistra o scădere semnificativă în trimestrul al treilea din 2026, după ce efectele directe ale eliminării plafonului pentru prețul energiei electrice și ale majorării TVA și accizelor se vor epuiza, estimează Banca Națională a României. Prognoza apare în Raportul asupra inflației, ediția august 2026, analizat și aprobat luni de Consiliul de administrație al BNR.

Inflația intră pe o traiectorie descendentă

Potrivit BNR, inflația anuală va avea o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul III 2026, evoluție anticipată și în prognozele anterioare. Scăderea va fi determinată în principal de dispariția efectelor directe generate de schimbările recente ale prețurilor la energie și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

După această reducere importantă, rata inflației ar urma să aibă o evoluție ușor fluctuantă în trimestrul IV al acestui an. Ulterior, BNR estimează o diminuare graduală a inflației pe parcursul perioadei următoare.

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

Inflația ar putea reveni în intervalul țintă în 2027

Banca Națională estimează că rata anuală a inflației va reintra la sfârșitul anului 2027 în interiorul intervalului asociat țintei de inflație.

Un rol important în această evoluție îl vor avea efectele de bază dezinflaționiste. Acestea apar pe măsură ce creșterile recente de prețuri, inclusiv cele provocate de șocul energetic, ies treptat din calculul anual al inflației.

În același timp, BNR anticipează intensificarea presiunilor dezinflaționiste generate de factorii fundamentali ai economiei.

Cererea din economie va pune presiune asupra prețurilor

Unul dintre factorii importanți menționați de BNR este deficitul de cerere agregată. Acesta este așteptat să se adâncească în perioada imediat următoare, coborând la valori mai reduse decât cele anticipate anterior.

Evoluția este pusă în principal pe seama corecției bugetare, dar și a efectelor crizei energetice globale. Ulterior, deficitul de cerere ar urma să se restrângă treptat.

O cerere mai slabă din partea populației și a companiilor reduce presiunile asupra prețurilor și poate contribui la procesul de dezinflație.

Energia și alimentele rămân principalele surse de risc

În pofida prognozei favorabile privind evoluția inflației, BNR avertizează că există în continuare incertitudini și riscuri importante. Printre acestea se află evoluția viitoare a prețurilor energiei electrice și alimentelor.

Situația este complicată de seceta severă din acest an, care poate afecta producția agricolă și, implicit, prețurile alimentelor.

În același timp, evoluția cotației petrolului rămâne un factor urmărit de banca centrală, deoarece poate influența atât alte materii prime, cât și prețurile internaționale ale bunurilor intermediare și finale.

Politica fiscală rămâne esențială pentru evoluția inflației

Un alt factor de incertitudine îl reprezintă măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după anul 2026.

BNR atrage atenția că există incertitudini importante inclusiv în contextul politic intern, în condițiile în care România trebuie să își continue ajustarea fiscală în cadrul planului bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv.

Deciziile fiscale vor avea efecte directe asupra cererii interne și, implicit, asupra ritmului de scădere a inflației.

Conflictul din Orientul Mijlociu complică prognozele

Perspectivele economice sunt influențate și de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală. Potrivit BNR, aceste evoluții pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, dar și activitatea și profiturile companiilor.

În plus, efectele se pot transmite prin economiile europene și mondiale, prin evoluția inflației externe și prin percepția de risc asociată regiunii. O creștere a riscului perceput poate conduce, la rândul său, la costuri mai mari de finanțare pentru economie.

Fondurile europene, esențiale pentru economie

În acest context, BNR consideră că absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale.

Instituția acordă o importanță deosebită fondurilor aferente PNRR, care pot contribui la compensarea parțială a efectelor contracționiste produse de consolidarea bugetară și de conflictul din Orientul Mijlociu.

Investițiile finanțate din fonduri europene pot susține economia în perioada în care cererea internă este afectată de măsurile de ajustare fiscală. BNR subliniază și importanța realizării reformelor structurale, inclusiv a celor legate de tranziția energetică.

BNR urmărește și deciziile marilor bănci centrale

Evoluția inflației din România nu depinde însă doar de factorii interni.

Banca Națională consideră relevante și deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene și Rezervei Federale a SUA, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.