România are nevoie de investiții de până la 50 de miliarde de euro. Seceta de pe Dunăre arată vulnerabilitatea sistemului energetic

Seceta severă care a redus dramatic debitul Dunării și a afectat funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă nu reprezintă un incident izolat, ci face parte dintr-un fenomen climatic tot mai frecvent în Europa, avertizează analistul Bogdan Maioreanu, într-o analiză publicată marți. Potrivit acestuia, actuala criză energetică scoate în evidență necesitatea accelerării investițiilor în producția, transportul și stocarea energiei electrice, precum și în modernizarea infrastructurii energetice.

România trebuie să trateze actuala situație ca pe un semnal de alarmă, în condițiile în care o parte importantă din producția internă de energie depinde direct sau indirect de disponibilitatea resurselor de apă.

Dunărea la cote minime a declanșat măsuri de urgență

Scăderea fără precedent a debitului Dunării a determinat autoritățile să instituie stare de alertă energetică și să adopte măsuri excepționale pentru menținerea în funcțiune a infrastructurii critice. Guvernul a solicitat marilor consumatori industriali să reducă voluntar consumul de energie în intervalele de vârf, în timp ce autoritățile au intervenit pentru suplimentarea debitului de apă necesar răcirii reactoarelor de la Centrala Nucleară Cernavodă.

Bunăstarea românilor scade: aproape o treime spun că viața lor s-a înrăutățit în ultimul an

14:33

AEI avertizează asupra unei posibile „policrize” în România: 12 riscuri care s-ar putea suprapune în următoarele 12 luni

12:32

Potrivit analizei, armata a participat la operațiuni de urgență care au inclus dinamitarea unei formațiuni stâncoase și scufundarea unor barje pentru a redirecționa mai multă apă către centrala nucleară, într-o încercare de a menține în funcțiune cel puțin unul dintre reactoare. Analistul apreciază că astfel de măsuri evidențiază vulnerabilitatea sistemului energetic în fața fenomenelor climatice extreme.

România are nevoie de investiții de până la 50 de miliarde de euro

Bogdan Maioreanu atrage atenția că actuala criză demonstrează importanța accelerării investițiilor în infrastructura energetică.

Potrivit estimărilor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), România are nevoie de investiții cuprinse între 40 și 50 de miliarde de euro până în anul 2030 pentru dezvoltarea capacităților de producție, extinderea rețelelor de transport și distribuție, dezvoltarea sistemelor de stocare și consolidarea interconexiunilor cu statele vecine.

În opinia analistului, proiecte precum exploatarea gazelor din Neptun Deep, construirea unor noi reactoare nucleare, dezvoltarea centralelor pe gaze naturale și finalizarea proiectelor hidroenergetice întârziate trebuie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative și administrative.

Europa se încălzește mai rapid decât orice alt continent

Analiza citează raportul „Starea climei în Europa 2025”, elaborat în cadrul programului european Copernicus, potrivit căruia Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire la nivel mondial.

Datele arată că aproximativ 95% din suprafața continentului a înregistrat temperaturi peste media obișnuită, în timp ce aproape 70% dintre râurile europene au avut debite sub valorile normale.

În plus, anumite regiuni din Europa Centrală au traversat unul dintre cei mai secetoși zece ani din istoria măsurătorilor meteorologice, iar umiditatea solului a coborât la cel mai redus nivel din ultimele peste trei decenii.

Potrivit specialistului, Europa se încălzește într-un ritm de peste două ori mai rapid decât media globală, ceea ce înseamnă că infrastructura energetică dependentă de apă va fi afectată tot mai frecvent.

Producția de energie depinde în mare măsură de resursele de apă

Analiza evidențiază faptul că structura actuală a producției de energie electrică din România este puternic influențată de resursele hidrologice.

În ultimele 12 luni, până în mai 2026, energia hidro a reprezentat aproximativ un sfert din producția totală de electricitate, fiind cea mai importantă sursă de energie regenerabilă.

Energia nucleară a asigurat aproape 19% din producția națională, în timp ce energia eoliană și cea solară au avut contribuții de aproximativ 12%, respectiv 9%.

În același timp, combustibilii fosili continuă să reprezinte aproape o treime din mixul energetic, gazele naturale având o pondere de aproximativ 17%, iar cărbunele aproape 11%.

România continuă să importe și energie electrică, importurile reprezentând, în medie, peste 4% din consum.

Criza energetică are caracter regional

Potrivit analizei, problemele generate de secetă nu afectează doar România. Debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii iulie, de aproape trei ori sub media sezonieră, situație care a determinat oprirea unui reactor de la Cernavodă. În același timp, centrala nucleară Paks din Ungaria funcționează la capacitate redusă și se confruntă cu riscuri similare din cauza nivelului scăzut al apei.

De asemenea, hidrocentralele Porțile de Fier, exploatate împreună de România și Serbia, produc sub jumătate din capacitatea instalată, ca urmare a diminuării debitului Dunării. Aceste evoluții confirmă faptul că este vorba despre o problemă regională, generată de schimbările climatice, și nu despre un incident punctual.

Instabilitatea legislativă descurajează investițiile

Bogdan Maioreanu atrage atenția că dezvoltarea sectorului energetic este afectată și de modificările frecvente ale legislației.

Potrivit documentelor elaborate în cadrul Forumului Aspen-GMF București 2025, schimbările repetate ale cadrului de reglementare și intervențiile imprevizibile au redus încrederea investitorilor.

Analistul amintește că principala lege privind energia regenerabilă a fost modificată de 11 ori în doar trei ani, ceea ce a afectat predictibilitatea investițiilor.

În opinia sa, stabilitatea legislativă este esențială pentru atragerea capitalului necesar dezvoltării infrastructurii energetice.

Rețelele electrice reprezintă una dintre cele mai mari provocări

Pe lângă investițiile în noi capacități de producție, specialistul consideră că modernizarea rețelelor electrice trebuie să devină o prioritate.

Un raport al think tank-ului Ember arată că aproximativ 120 GW de capacități regenerabile planificate în Europa riscă să fie întârziate din cauza infrastructurii insuficiente.

România se numără printre statele care estimează o dezvoltare rapidă a proiectelor eoliene și fotovoltaice, însă rețelele actuale nu sunt pregătite să preia noile capacități de producție. Situații similare sunt întâlnite și în Austria, Bulgaria sau Polonia.

Schimbările climatice schimbă prioritățile investiționale

Analistul concluzionează că actuala criză energetică ar putea accelera investițiile în infrastructură și simplificarea legislației necesare dezvoltării sectorului energetic.

În opinia sa, stresul hidrologic generat de schimbările climatice trebuie privit ca un risc structural, nu ca un eveniment excepțional.

Dacă tendința actuală de încălzire se va menține, astfel de episoade vor deveni tot mai frecvente, iar investițiile în producție, stocare, rețele și interconexiuni vor reprezenta principalele instrumente pentru consolidarea securității energetice a României și reducerea vulnerabilității în fața fenomenelor climatice extreme.