Prima pagină » Cerul Europei poate fi apărat de NATO?

Cerul Europei poate fi apărat de NATO?

Cerul Europei poate fi apărat de NATO?
Cerul Europei poate fi apărat de NATO? / Foto: Unsplash

Cerul Europei este apărat cu baloane aerostatice, drone și aeronave AEWC pentru supraveghere, dar incursiunile rusești și dependența de Statele Unite vulnerabilizează scutul aerian continental.

NATO poate apăra eficient cerul Europei?

Europa testează capacitatea NATO de a-i apăra spațiul aerian în fața incursiunilor rusești repetate și tot mai sofisticate, scrie The Economist. Incidentele recente, comentează sursa citată, arată vulnerabilități sistemice și limitări în capacitatea de răspuns colectiv a alianței. Peste 19 drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez pe 10 septembrie. Răspunsul a fost parțial reușit, iar operațiunea a implicat tancuri italiene și baterii Patriot germane.
Polonia și Olanda au doborât, însă, doar o parte dintre dronele care au invadat spațiul aerian polonez. Pe 13 septembrie, România a raportat o dronă în spațiul său aerian. Președintele Donald Trump a minimalizat incidentul, afirmând că acest conflict din Ucraina „nu este războiul său”. Această poziționare ridică o nouă întrebare, comentează sursa citată, și anume dacă NATO poate apăra eficient cerul Europei.

Scutul aerian al NATO: detectarea amenințărilor

NATO operează 14 aeronave AEWC pentru supravegherea spațiului aerian estic și a activităților militare rusești. Aceste aeronave monitorizează avioane, drone și rachete din Ucraina și Belarus. Sunt completate de drone RQ-4D Phoenix, care zboară la altitudini mari și pornesc din Sicilia. Unele state folosesc metode neobișnuite, cum ar fi baloanele aerostatice cu radar din Polonia.

Forțele americane experimentează și senzori acustici pentru detectarea dronelor care se apropie de un anumit spațiu. Aceste sisteme adaugă un strat suplimentar de securitate și avertizare timpurie. Scutul aerian include și avioane de luptă care patrulează prin rotație în Europa de Est. Italia, Spania și Ungaria patrulează spațiul baltic, iar Italia și România colaborează pentru supraveghere.

Interceptarea și apărarea la sol

Statele est-europene au propriile radare și sisteme de apărare, completate de Patriot, comentează sursa citată. Germania a trimis baterii Patriot în Polonia pentru a intercepta incursiunile rusești. SUA și aliații operează distrugătoare echipate cu radare și interceptori de rază lungă. Radarul la sol american din România și Polonia completează capacitatea de apărare.

Toate aceste sisteme sunt integrate în ceea ce se numește Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD). Comanda este coordonată de Allied Air Command, cu cartierul general la Ramstein, condus de un general american cu patru stele. Centrele combinate de operațiuni aeriene acoperă spațiul NATO, unul în Germania și altul în Spania.

Limitările scutului și problemele politice

Scutul este, teoretic, puternic, dar, în practică, este imperfect, deoarece multe sisteme importante au fost trimise în Ucraina. Germania a redirecționat sisteme Patriot, iar America a suplinit unele comenzi europene. Acoperirea unui teritoriu atât de vast, precum Europa, rămâne o provocare majoră. Dronele mici și proiectilele rusești pot fi greu de detectat în haosul general de pe radare, comentează sursa citată.

Au existat multe incidente până acum. Rachete și drone au penetrat spațiul aerian polonez, românesc și leton. Unele arme au fost recuperate după luni de la prăbușire, cum a fost cazul unei rachete care a căzut lângă Bydgoszcz. Polonia a ignorat majoritatea dronelor pe 10 septembrie, considerându-le simple drone decoy. Interceptarea pe scară largă este adesea ineficientă și costisitoare.

Dronele Gerbera sunt „excesiv de ieftine” și concepute să fie capcane, afirmă IISS. NATO dezvoltă apărare antidrone pe distanțe scurte, folosind lasere, tunuri și rachete. Totuși, aceste sisteme nu au fost scalate la nivel european. Vulnerabilitățile la distanțe scurte lasă Europa slab pregătită pentru tipul de război văzut în Ucraina.

Problema voinței politice și implicarea americană

Apărarea aeriană depinde de Statele Unite, care poate fi mai reticentă sub conducerea lui Trump. Forțele aeriene europene patrulează zilnic frontul estic, dar se bazează pe expertiza americană. Trump a minimalizat incursiunile, considerând că unele ar putea fi greșeli. NATO nu poate intercepta proiectile peste Belarus sau Ucraina fără consensul tuturor membrilor.

Europa rămâne vulnerabilă și reactivă, scrie The Economist. Decizia Poloniei de a doborî dronele ruse, însă, marchează o schimbare de practică. Statele europene evită strategia Israelului, care a interceptat valuri masive de drone iraniene anul trecut. Într-un conflict major, regulile de angajare se vor schimba, dar Europa este în continuare pe picior defensiv, mai comnetează sursa citată.

Alte articole importante
Premier Energy preia rețelele de electricitate din Oltenia. Chirițoiu: „În esență, recreăm CEZ-ul”
Companii
Premier Energy preia rețelele de electricitate din Oltenia. Chirițoiu: „În esență, recreăm CEZ-ul”
Consiliul Concurenței urmează să aprobe în câteva zile preluarea Distribuție Energie Oltenia (DEO) de către Premier Energy, tranzacție prin care grupul își extinde activitatea de la furnizarea la distribuția energiei electrice în regiune. Președintele autorității, Bogdan Chirițoiu, spune că operațiunea recreează, în esență, structura fostului grup CEZ. „Premier-ul are furnizarea, acum cumpără distribuția. A plecat […]
Bursa de Valori București a închis în scădere. Acțiunile Băncii Transilvania au atras cele mai mari tranzacții
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a închis în scădere. Acțiunile Băncii Transilvania au atras cele mai mari tranzacții
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de vineri, 6 noiembrie, pe minus, în condițiile în care principalii indici au înregistrat scăderi. Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 117,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 22 de milioane de euro, iar cele mai mari schimburi au fost realizate cu acțiunile Băncii Transilvania. Indicele […]
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
Tehnologie
România are două oferte pentru construirea unui AI Gigafactory. Selecția este în faza finală
România are două oferte pentru construirea unui centru de infrastructură de inteligență artificială de tip AI Gigafactory, iar autoritățile se află în etapa finală a procesului de selecție. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, speră ca rezultatul să poată fi anunțat până la sfârșitul anului 2026. Anunțul a fost făcut vineri, la Concordia Summit 2026, unde ministrul […]
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Bănci-Asigurări-IFN
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]