Prima pagină » Cerul Europei poate fi apărat de NATO?

Cerul Europei poate fi apărat de NATO?

Cerul Europei poate fi apărat de NATO?
Cerul Europei poate fi apărat de NATO? / Foto: Unsplash

Cerul Europei este apărat cu baloane aerostatice, drone și aeronave AEWC pentru supraveghere, dar incursiunile rusești și dependența de Statele Unite vulnerabilizează scutul aerian continental.

NATO poate apăra eficient cerul Europei?

Europa testează capacitatea NATO de a-i apăra spațiul aerian în fața incursiunilor rusești repetate și tot mai sofisticate, scrie The Economist. Incidentele recente, comentează sursa citată, arată vulnerabilități sistemice și limitări în capacitatea de răspuns colectiv a alianței. Peste 19 drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez pe 10 septembrie. Răspunsul a fost parțial reușit, iar operațiunea a implicat tancuri italiene și baterii Patriot germane.
Polonia și Olanda au doborât, însă, doar o parte dintre dronele care au invadat spațiul aerian polonez. Pe 13 septembrie, România a raportat o dronă în spațiul său aerian. Președintele Donald Trump a minimalizat incidentul, afirmând că acest conflict din Ucraina „nu este războiul său”. Această poziționare ridică o nouă întrebare, comentează sursa citată, și anume dacă NATO poate apăra eficient cerul Europei.

Scutul aerian al NATO: detectarea amenințărilor

NATO operează 14 aeronave AEWC pentru supravegherea spațiului aerian estic și a activităților militare rusești. Aceste aeronave monitorizează avioane, drone și rachete din Ucraina și Belarus. Sunt completate de drone RQ-4D Phoenix, care zboară la altitudini mari și pornesc din Sicilia. Unele state folosesc metode neobișnuite, cum ar fi baloanele aerostatice cu radar din Polonia.

Forțele americane experimentează și senzori acustici pentru detectarea dronelor care se apropie de un anumit spațiu. Aceste sisteme adaugă un strat suplimentar de securitate și avertizare timpurie. Scutul aerian include și avioane de luptă care patrulează prin rotație în Europa de Est. Italia, Spania și Ungaria patrulează spațiul baltic, iar Italia și România colaborează pentru supraveghere.

Interceptarea și apărarea la sol

Statele est-europene au propriile radare și sisteme de apărare, completate de Patriot, comentează sursa citată. Germania a trimis baterii Patriot în Polonia pentru a intercepta incursiunile rusești. SUA și aliații operează distrugătoare echipate cu radare și interceptori de rază lungă. Radarul la sol american din România și Polonia completează capacitatea de apărare.

Toate aceste sisteme sunt integrate în ceea ce se numește Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD). Comanda este coordonată de Allied Air Command, cu cartierul general la Ramstein, condus de un general american cu patru stele. Centrele combinate de operațiuni aeriene acoperă spațiul NATO, unul în Germania și altul în Spania.

Limitările scutului și problemele politice

Scutul este, teoretic, puternic, dar, în practică, este imperfect, deoarece multe sisteme importante au fost trimise în Ucraina. Germania a redirecționat sisteme Patriot, iar America a suplinit unele comenzi europene. Acoperirea unui teritoriu atât de vast, precum Europa, rămâne o provocare majoră. Dronele mici și proiectilele rusești pot fi greu de detectat în haosul general de pe radare, comentează sursa citată.

Au existat multe incidente până acum. Rachete și drone au penetrat spațiul aerian polonez, românesc și leton. Unele arme au fost recuperate după luni de la prăbușire, cum a fost cazul unei rachete care a căzut lângă Bydgoszcz. Polonia a ignorat majoritatea dronelor pe 10 septembrie, considerându-le simple drone decoy. Interceptarea pe scară largă este adesea ineficientă și costisitoare.

Dronele Gerbera sunt „excesiv de ieftine” și concepute să fie capcane, afirmă IISS. NATO dezvoltă apărare antidrone pe distanțe scurte, folosind lasere, tunuri și rachete. Totuși, aceste sisteme nu au fost scalate la nivel european. Vulnerabilitățile la distanțe scurte lasă Europa slab pregătită pentru tipul de război văzut în Ucraina.

Problema voinței politice și implicarea americană

Apărarea aeriană depinde de Statele Unite, care poate fi mai reticentă sub conducerea lui Trump. Forțele aeriene europene patrulează zilnic frontul estic, dar se bazează pe expertiza americană. Trump a minimalizat incursiunile, considerând că unele ar putea fi greșeli. NATO nu poate intercepta proiectile peste Belarus sau Ucraina fără consensul tuturor membrilor.

Europa rămâne vulnerabilă și reactivă, scrie The Economist. Decizia Poloniei de a doborî dronele ruse, însă, marchează o schimbare de practică. Statele europene evită strategia Israelului, care a interceptat valuri masive de drone iraniene anul trecut. Într-un conflict major, regulile de angajare se vor schimba, dar Europa este în continuare pe picior defensiv, mai comnetează sursa citată.

Alte articole importante
Elon Musk, aproape să devină primul trilionar din istorie. Averea lui ajunge la 750 miliarde dolari
Elon Musk, aproape să devină primul trilionar din istorie. Averea lui ajunge la 750 miliarde dolari
Averea lui Elon Musk a urcat spectaculos, până aproape de 750 de miliarde de dolari, după ce o instanță americană a restabilit pachetul său salarial uriaș de la Tesla. Decizia, combinată cu evaluările în creștere ale SpaceX și xAI, îl apropie pe Musk de un prag istoric. Ar putea deveni primul trilionar al lumii. Victorie […]
Moneda viitorului în Europa: euro digital. Când intră în circulație moneda electronică
Moneda viitorului în Europa: euro digital. Când intră în circulație moneda electronică
Uniunea Europeană face pași concreți spre lansarea euro digital, moneda electronică emisă de Banca Centrală Europeană. Consiliul UE a stabilit recent modul de funcționare, iar primele teste ar putea începe din 2027. Lansarea efectivă depinde însă de o decizie politică sensibilă, legată de confidențialitate și control. Ce este euro digital Euro digital este o versiune […]
Piața muncii în 2025: ce joburi caută românii și ce salarii se oferă
Companii
Piața muncii în 2025: ce joburi caută românii și ce salarii se oferă
Un top realizat de o platformă de recrutare din România arată ce joburi au căutat românii în 2025. Piața muncii a avut un lider clar: jobul de șofer. Potrivit datelor centralizate de eJobs, această meserie a generat peste 1,35 milioane de căutări în acest an, mai mult decât orice altă poziție. Cu toate acestea, interesul […]
ANALIZĂ
Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026 pentru investitorii români pe piața de capital
Ce se schimbă de la 1 ianuarie 2026 pentru investitorii români pe piața de capital
Impozitul pe dividende va crește la 16% începând de la 1 ianuarie 2026, iar investitorii români care tranzacționează pe piața de capital se vor confrunta cu un regim fiscal complex, în funcție de tipul de intermediar utilizat. Legea 239/2025, care introduce al doilea pachet de măsuri fiscale al guvernului Bolojan, a fost publicată în Monitorul […]
OpenAI introduce noi setări ale nivelului de entuziasm al ChatGPT 
Tehnologie
OpenAI introduce noi setări ale nivelului de entuziasm al ChatGPT 
Noile setări permit utilizatorilor să ajusteze tonul, expresivitatea și utilizarea emoji-urilor, transferând responsabilitatea alegerii stilului de interacțiune către utilizatori OpenAI a anunțat lansarea unei funcții care permite utilizatorilor să ajusteze direct nivelul de entuziasm al ChatGPT, inclusiv gradul de căldură, expresivitatea și utilizarea emoji-urilor, într-o mișcare care transferă controlul asupra personalității asistentului AI către utilizatori […]
De ce AI este un coșmar pentru UE
Tehnologie
De ce AI este un coșmar pentru UE
Inteligența artificială a scos la suprafață una dintre cele mai vechi și mai profunde diferențe dintre Europa și Statele Unite. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să controleze și să limiteze riscurile asociate noilor tehnologii prin reglementări stricte, guvernul american a ales, cel puțin la nivel federal, să lase companiile să se dezvolte aproape fără […]