Prima pagină » Cheltuielile militare rămân prioritatea Rusiei în următorii trei ani, în ciuda găurii imense din buget

Cheltuielile militare rămân prioritatea Rusiei în următorii trei ani, în ciuda găurii imense din buget

Cheltuielile militare rămân prioritatea Rusiei în următorii trei ani, în ciuda găurii imense din buget
Cheltuielile militare rămân prioritatea Rusiei în următorii trei ani. Foto: Unsplash

Cheltuielile militare vor rămâne o prioritate majoră în bugetul Rusiei pentru următorii trei ani. Finanțarea apărării, în contextul conflictului militar din Ucraina care durează de patru ani, va fi menținută ca un obiectiv fundamental pentru autoritățile rusești, scrie Moscow Times.

Totuși, va fi într-o formă oarecum redusă. Pentru a acoperi nevoile armatei și a micșora deficitul bugetar, atât mediul de afaceri, cât și populația vor contribui financiar.

Cheltuielile militare și modificările fiscale în bugetul 2026-2028

Guvernul a aprobat miercuri proiectul de buget pentru perioada 2026–2028. O premieră este planul de creștere a TVA-ului la 22% începând de anul viitor. Aceasta vine în pofida multiplelor angajamente ale conducerii țării de a nu majora povara fiscală. Această majorare a TVA-ului ar trebui să aducă venituri de 4,4 trilioane de ruble pentru Trezorerie în următorii trei ani. Efectul total al măsurilor de mobilizare a veniturilor va fi de 7,5 trilioane de ruble, conform documentelor bugetare.

Finanțarea apărării în contextul cheltuielilor militare

Ministerul Finanțelor a comunicat că modificările fiscale au ca scop principal finanțarea apărării și securității. Ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a declarat într-o reuniune guvernamentală:

„Resursele alocate în buget vor asigura înzestrarea armatei cu arme și echipamente militare necesare. Acestea includ plata salariilor, sprijinul familiilor militarilor și modernizarea industriei de apărare. Vom aloca fonduri pentru combaterea dronelor și întărirea securității infrastructurii de transport din regiunile de frontieră și noile regiuni.”

Distribuția cheltuielilor militare în bugetul anului următor

Conform proiectului de buget, cheltuielile pentru armată, poliție și servicii speciale vor constitui 38% din totalul cheltuielilor în 2026. Aceasta este în scădere față de 41% cât se prevăzuse pentru acest an. Guvernul estimează cheltuielile militare de 12,6 trilioane de ruble și 4,1 trilioane pentru securitate națională în 2026. Acest total reprezintă împreună 7,1% din PIB.

Anul acesta, autoritățile au planificat cheltuieli militare de 13,5 trilioane de ruble pentru apărare și 17 trilioane de ruble (8% din PIB) pentru apărare și securitate la un loc. Surse Reuters indică că, în realitate, aceste sume sunt și mai mari.

Presiunile bugetare

Bugetul Rusiei este tot mai presat din cauza acțiunilor militare din Ucraina, sancțiunilor, menținerii obligațiilor curente. Există și promisiunile electorale ale lui Vladimir Putin, evaluate la trilioane. În același timp, veniturile scad din cauza prețurilor scăzute la petrol, a rublei puternice și a încetinirii economiei. Ministerul Finanțelor dorește să reducă deficitul și să respecte regula bugetară, adesea încălcată în ultimii ani. Acest obiectiv obligă guvernul să ia decizii dificile.

Reforma fiscală 2025 și efectele asupra cheltuielilor militare

După reforma fiscală amplă din 2025, care a afectat taxe pe venit și profit, Putin a promis stabilirea parametrilor fiscali până în 2030. Totuși, în vară, Siluanov a afirmat că nu se preconizează noi creșteri de taxe, în ciuda dificultăților în execuția bugetului. Totuși, o sursă Reuters a afirmat la sfârșitul lui august că majorări suplimentare sunt inevitabile pentru echilibrarea bugetului. Aceasta din cauza scăderii veniturilor din petrol și gaze și a incapacității economiei de a acoperi necesarul.

Previziuni economice și declarații oficiale

Ministerul Economiei a revizuit substanțial estimările de creștere a PIB-ului Rusiei și de venituri bugetare pentru 2025–2026. Prognoza actuală indică o încetinire la 1,0% creștere economică în 2025, față de 4,3% în 2024. Aceasta urmează să ajungă la 1,3% în 2026. Cu toate acestea, cheltuielile militare rămân o prioritate.

Într-un interviu pentru RBC radio, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a fost întrebat dacă majorarea TVA-ului ar arăta că economia „s-a săturat de Operațiunea Militară Specială”.

El a spus că „economia s-a adaptat nevoilor operațiunii militare speciale în așa fel încât toate nevoile frontului sunt mai mult decât acoperite.”

Alte articole importante
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Românii racordați la rețelele de gaze naturale vor beneficia, începând cu 1 iulie 2026, de tarife mai mici pentru serviciul de distribuție, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noul pachet de tarife reglementate aplicabile la nivel național. Decizia vizează cei 27 de operatori de distribuție licențiați din România și […]
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
România beneficiază de un val de optimism pe piețele financiare internaționale, după semnalele privind o posibilă normalizare a relațiilor dintre Statele Unite și Iran. Relaxarea tensiunilor geopolitice a avut efecte imediate asupra piețelor de obligațiuni și asupra cotațiilor petrolului, iar investitorii au început să reevalueze riscurile din regiune. Costurile de finanțare ale statului român au […]
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
Doi frați, două voturi opuse și aceeași concluzie după un deceniu de Brexit
La un deceniu după referendumul care a schimbat cursul Marii Britanii, doi frați din Nottingham, aflați cândva în tabere opuse, ajung la aceeași concluzie: Brexitul nu a adus rezultatele pe care le sperau. Deși au votat diferit în 2016 și au apărat cu pasiune poziții contrare, astăzi amândoi privesc cu dezamăgire efectele ieșirii Regatului Unit […]
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
Tehnologie
România, în centrul planurilor SpaceX din Europa. ANCOM: „Se apropie de 100 de milioane de euro investiți”
România este pe cale să devină cea mai importantă țară europeană pentru infrastructura dezvoltată de compania lui Elon Musk, potrivit unui anunț făcut de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu. Oficialul a susținut că investițiile realizate deja de SpaceX în România se ridică la zeci de milioane de euro […]
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Macroeconomie
Expansiunea platformelor non-UE ar putea costa România 1,78 miliarde de lei și mii de locuri de muncă. Avertisment privind dezechilibrele din comerțul online
Creșterea rapidă a platformelor de comerț electronic din afara Uniunii Europene ar putea avea efecte semnificative asupra economiei României, dacă nu sunt implementate reguli considerate echitabile de concurență, arată un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, citat de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO). Potrivit analizei, efectele nu se rezumă doar la […]
Veniturile reale ale românilor au crescut cu 160% în 15 ani, dar România rămâne sub media UE. Inegalitățile încă persistă
Piață de Capital - Fonduri
Veniturile reale ale românilor au crescut cu 160% în 15 ani, dar România rămâne sub media UE. Inegalitățile încă persistă
România a înregistrat în ultimul deceniu și jumătate cea mai rapidă creștere a veniturilor reale din Uniunea Europeană, însă diferențele față de media europeană rămân semnificative, iar inegalitățile de venit continuă să fie ridicate, arată o analiză realizată de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România. Datele Eurostat, prelucrate în cadrul raportului, indică o evoluție puternică […]