Rezerva Federală a Statelor Unite a majorat miercuri dobânda de politică monetară pentru prima dată din 2023, în condițiile în care inflația continuă să fie ridicată, iar costurile de împrumut la nivel mondial sunt în creștere. Banca centrală americană a majorat rata cu un sfert de punct procentual, până la intervalul 3,75%-4,00%.
Decizia reprezintă prima creștere de dobândă de când Kevin Warsh a preluat conducerea Fed și indică faptul că banca centrală consideră că presiunile inflaționiste necesită o politică monetară mai puțin acomodativă.
Președintele Fed, Kevin Warsh, a declarat că majorarea dobânzii ar trebui să contribuie la revenirea mai rapidă a inflației către obiectivul de 2% al băncii centrale.
„Inflația rămâne ridicată”, a spus Warsh în conferința de presă de după decizie, argumentând că măsura adoptată va susține o revenire mai rapidă a inflației la ținta stabilită de Fed.
Șeful Rezervei Federale a apreciat, de asemenea, că situația financiară generală din Statele Unite nu poate fi descrisă drept restrictivă. În acest context, Fed a decis să reducă nivelul de stimulare monetară prin eliminarea unei părți din măsurile de acomodare.
Decizia a fost adoptată în unanimitate, potrivit informațiilor prezentate de Reuters.
Noile proiecții ale Rezervei Federale indică posibilitatea unei politici monetare și mai restrictive în lunile următoare.
Din cei 18 oficiali care au furnizat proiecții, 16 estimează cel puțin o nouă majorare de 0,25 puncte procentuale până la sfârșitul anului. Doar doi membri ai conducerii Fed consideră că dobânzile ar trebui să rămână la nivelul actual pentru restul anului.
Proiecțiile sugerează, astfel, că majorarea de miercuri nu este privită neapărat ca o măsură izolată, ci poate fi urmată de o nouă creștere dacă presiunile asupra prețurilor persistă.
Warsh nu a transmis o proiecție privind evoluția dobânzilor în cadrul acestui set de estimări.
Creșterea dobânzii vine într-un moment în care economia americană se confruntă cu mai multe surse de presiune asupra prețurilor.
Potrivit relatării Reuters, tarifele de import, creșterea costurilor energiei după izbucnirea războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, precum și investițiile masive generate de dezvoltarea inteligenței artificiale au contribuit la menținerea inflației la un nivel ridicat.
Majorarea dobânzilor reprezintă răspunsul Fed la aceste presiuni și urmărește să reducă ritmul de creștere a prețurilor prin înăsprirea condițiilor financiare.
Măsura vine însă în contradicție cu așteptările exprimate anterior de președintele Donald Trump în legătură cu politica monetară. Casa Albă a criticat decizia, considerând că majorarea dobânzii nu este justificată de situația economică.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, a calificat decizia drept „nefericită” într-o declarație pentru Fox News și a susținut că nu există un argument economic suficient pentru această măsură.
Decizia Fed a produs mișcări pe piețele financiare americane. Acțiunile de pe Wall Street au încheiat ședința de miercuri în scădere, în timp ce dolarul s-a apreciat în raport cu euro.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale americane au crescut, iar titlurile pe doi ani au continuat să se scumpească după declarațiile lui Warsh. Randamentul acestora a ajuns la 4,738%, cel mai ridicat nivel din iulie 2024.
Și randamentul titlurilor de Trezorerie americane pe 10 ani, un reper important pentru costurile de finanțare din economie, a urcat după anunțul Rezervei Federale.