Cheltuielile românilor la restaurant scad semnificativ. Afacerile din restaurante au scăzut cu peste 8% în primele 4 luni din 2025

Ieșitul la restaurant devine un lux pentru tot mai mulți români. În primele patru luni ale anului 2025, afacerile din restaurante au suferit un recul de peste 8%, pe fondul inflației, chiriilor crescute și unui climat economic tot mai nesigur. Datele INS confirmă: românii mănâncă mai rar în oraș, preferând să-și păstreze banii pentru cheltuieli esențiale. Iar România nu este singura – fenomenul se extinde în întreaga Europă.

Afacerile din restaurante pierd teren: mesele în oraș, tot mai rare

Conform celor mai recente date publicate de INS, activitatea restaurantelor din România a înregistrat o scădere de peste 8% în primele patru luni din 2025 față de aceeași perioadă din anul anterior. Este un semnal de alarmă pentru un sector care abia începuse să-și revină după pandemie. Explicațiile sunt multiple: inflația persistentă, creșterea costurilor fixe, dar și un comportament tot mai prudent din partea consumatorilor care, confruntați cu incertitudini economice, aleg să cheltuie mai puțin pe experiențe și mai mult pe necesități.

Un studiu Oxford Economics arată că o familie românească cheltuie în medie 830 de euro anual pe mese în oraș, ceea ce, extrapolat la cele 7,7 milioane de familii din țară, reprezintă un potențial de peste 6 miliarde de euro anual. Dar cifrele actuale indică o contracție abruptă. Tăierea cheltuielilor în restaurante vine într-un moment delicat pentru afacerile din domeniu, în care profitabilitatea este deja pusă sub presiune de majorarea salariului minim, scumpirea materiilor prime și costurile mari cu chiria.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

Ce servicii cresc, ce servicii scad: contrastul dur din piața românească

Datele Institutului Național de Statistică mai arată că, în ansamblu, serviciile prestate populației au scăzut cu 1,2%, însă sectorul HoReCa a fost printre cele mai afectate, alături de turismul organizat și activitățile recreative. Agențiile de turism și tur-operatorii au raportat o prăbușire de 15,3%, iar jocurile de noroc și alte activități de divertisment au scăzut cu 10%.

În schimb, românii nu renunță la îngrijirea personală: serviciile de coafură și înfrumusețare au crescut cu 22%, iar spălătoriile de haine au avut un avans de 7,7%. Surprinzător, activitățile hoteliere și ale restaurantelor, luate la grămadă, au înregistrat o creștere modestă de 0,9% – un semn că unele locații premium sau turistice încă atrag clientelă, chiar dacă masa medie zilnică în oraș a devenit un privilegiu, nu o obișnuință.

Europa urmează același traseu: mai puține mese în oraș, mai mult fast-food și livrări

România nu este o excepție în acest tablou economic tensionat. Un raport KPMG din vara acestui an estimează o scădere de 7% a cheltuielilor consumatorilor în restaurante. În Germania, între 2019 și 2024, numărul vizitelor în restaurante a scăzut cu 13%, iar cifra de afaceri a sectorului s-a diminuat cu 17%. Creșterile de prețuri de peste 30% începând din 2020 au împins clienții către alternative mai accesibile: fast-food-ul, livrarea la domiciliu și mâncarea gata preparată din supermarketuri.

Tot mai mulți consumatori europeni – circa 70% în Germania, conform datelor – recunosc că și-au redus drastic obiceiul de a ieși la masă. Restaurantul de familie, cândva simbolul socializării și al confortului urban, este astăzi în pericol de dispariție în fața presiunilor economice, dar și a schimbării obiceiurilor de consum.