Nu te certa cu străinii… și încă 11 reguli de supraviețuire în criza informațională

Trăim, se pare, o eră care amenință să ne depășească psihologic. Criza informațională ne apasă tot mai sever și nu avem cum să ne smulgem din mijlocul ei. Multe dintre problemele și ideile de zi cu zi nu vin din alegerile noastre, ci sunt pure emanații ale epocii în care ne-am nimerit, o eră în care datele, opiniile și interpretările explodează și vin peste noi ca un tsunami. Toate aceste informații zornăitoare și adesea contradictorii ne pun la încercare psihologia, relațiile și încrederea în lume. De aceea trebuie să învățăm să supraviețuim furtunii digitale, scrie The Guardian, care propune 12 reguli de aur, care ar trebui să ne asigure, cât de cât, echilibrul în haosul conversațional contemporan. Nu coborî standardele doar pentru că „ceilalți” o fac, spune autoarea britanică Naomi Alderman. Nu trata oamenii ca pe niște simboluri. Acceptă că experiențele tuturor pot conține frânturi de adevăr. Nu insulta, nu scormoni trecutul cuiva pentru a-l ataca în momentul lui cel mai prost și, mai ales, nu arde pe nimeni pe rug. Aceasta din urmă este, poate, cea mai bună regulă ca să supraviețuiești crizei informaționale în care trăim.

Cum am ajuns aici: a treia mare ruptură informațională

Criza Informației în epoca actuală nu este un moment trecător, ci este rezultatul durabil al unui întreg secol de schimbare accelerată. Este, spune The Guardian, cea de-a treia mare criză informațională din istoria omenirii, după inventarea scrisului și după tiparul lui Gutenberg. Aceste prime două momente au adus salturi uriașe în cunoaștere, dar și o instabilitate profundă. Fiecare dintre ele a schimbat irevocabil psihologia și structurile sociale.

După apariția scrisului au apărut idei noi, religii noi și, tocmai de aceea, conflicte noi, scrie, pentru The Guardian, Naomi Alderman, autoare britanică foarte versatilă, romancieră, scenaristă, prezentatoare radio și profesoară de scriere creativă. La apariția tiparului textele s-au împrăștiat. Oamenii le interpretau diferit și asta crea tensiuni majore. După ce am avut tiparul a fost posibil iluminismul, dar și Reforma, cu imense distrugeri în artă, cu prăbușiri instituționale și cu oameni arși pe rug. Merită să le amintim, ca să înțelegem extremele la care poate ajunge o societate, atunci când convingerile divergente ajung în război total.

„Arsul pe rug” este acum doar o metaforă pentru ideea de a transforma un om într-un simbol, pentru ca, mai apoi, să-l desființezi cu cruzime. Violența ar putea să pară justifictă doar ca să faci un punct de vedere să pară mai puternic. Atunci când vrei doar să câștigi o dispută, poți ajunge să încalci tocmai valorile pe care pretinzi că le aperi. Abia pentru aceasta din urmă nu există nicio justificare rezonabilă. Singura cale de a elimina toate opiniile diferite ar fi atrocități inimaginabile. Dar nici măcar atrocitățile nu funcționează. Diversitatea opiniilor supraviețuiește, oricât ai încerca să o anulezi.

De ce suntem atât de tulburați astăzi

Periculos ar putea fi faptul că urmează să vedem o a treia astfel de revoluție. Trăim un moment similar: suntem copleșiți de informații și nu avem încă structurile psihice și sociale pentru a le gestiona. Asta ne face anxioși și furioși. Rețelele sociale ne arată tot ce nu știm, în timp ce alții par să le știe pe toate foarte bine.

O simplă idee pe care ți-o prezinți online te poate expune la zeci de atacuri furibunde, o nebunie care ar putea să-și lase impresia că ai pierdut ritmul lumii. Asta te destabilizează emoțional și produce un sentiment de rușine și de izolare greu de dus. La polul opus, ai putea să descoperi că tu însuți ai devenit intransigent, că oameni apropiați au opinii pe care le consideri absurde. Dinamica asta duce la efectele stranii cu care ne confruntăm cu toții în ultima vreme: „Îl plăceam pe unchiul Bob, până i-am văzut postările”.

Impresia că ceilalți au opinii stupide te face să crezi că ești înconjurat de proști periculoși. Și, dacă stai mai bine să te gândești, exact așa trebuie să se fi simțit și europenii din perioada Reformei. Descopereau că vecinul crede altceva despre pâinea și vinul sacramentului și aveau aceeași reacție. Va mai dura până să ne liniștim, spune autoarea, dar putem folosi câteva instrumente, ca să rezistăm în epoca asta.

Regula 1: Alege un fact-cheker în care să ai încredere

Astăzi ai la îndemână tot ce îți trebuie pentru a înțelege fizica particulelor în câteva minute. La fel de repede poți găsi, însă, și o mulțime de informații false, scrise și ilustrate extraordinar de convingător. Fact-checkingul devine o abilitate specializată, greu de făcut individual.

Regula 2: Verifică-ți emoțiile înainte să distribui

Satisfacția sau oroarea puternică sunt semnale de alarmă: deseori ți-ar putea sugera că te aflii în fața unei minciuni, concepută în detaliu tocmai ca să îți apese butoanele emoționale. Gândește-te de două ori înainte să reacționezi!

Regula 3: Nu-i face pe alții de rușine în mediul online

Oricine poate greși. Nu-l defăima în public! O discuție politicoasă în privat este o formă mai prietenoasă și mai decentă de intervenție. În plus, menține relația, în loc să o distrugă în mod dezastruos, în văzul lumii.

Regula 4: Oferă-le instituțiilor beneficiul îndoielii

Toate instituțiile greșesc. Totuși, cele care încearcă să spună adevărul sunt atacate violent exact când sunt mai vulnerabile, iar asta devine un avantaj pentru cei care vor să le submineze.

Regula 5: Evită „cititul din ură”

Furia este o plăcere mascată, să nu uiți asta. Iar Internetul ne oferă cele mai extreme opinii ale „taberei adverse”, în oricare tabără te-ai situa. Asta rupe realitatea comună și facilitează dezumanizarea.

Regula 6: Recunoaște umanitatea celuilalt

Majoritatea oamenilor sunt mai dispuși decât par să accepte nuanțe și au motive rezonabile pentru fiecare dintre opiniile lor. Amintește-ți asta, chiar dacă opiniile lor nu-ți plac.

Regula 7: Nu lua în seamă părerile celor care nu sunt experți

Toată lumea are opinii, dar puține sunt informate. Emoțiile sunt adesea mai importante decât părerile în dialogul online.

Regula 8: Folosește telefonul cu grijă

Un telefon creat pentru binele nostru ne-ar ajuta el însuși să-l închidem. De vreme ce nu o face, trebuie să ne construim singuri limite sănătoase.

Regula 9: Limitează social media

În teorie, am putea filtra tot ce nu vrem să vedem. În realitate, nu putem. Relațiile se păstrează mai bine în offline. Nu în ultimul rând, singurătatea nu e o vină a unei persoane, ci un straniu fenomen al epocii noastre.

Regula 10: Nu izola complet copiii de Internet

Pragul artificial dintre conținutul „pentru copii” și adulți îi lasă pe cei mici fără o cultură accesibilă și fără tranziții naturale. Avem nevoie de tehnologii care să le permită părinților un control mai fin.

Regula 11: Cere legi mai bune

Companiile tech agravează multe dintre problemele din societate. Statele trebuie să colaboreze pentru a obliga platformele să pună bunăstarea utilizatorilor pe primul loc.

Regula 12: Nu te certa cu străinii

A nu intra într-o dispută online este aproape un act eroic de rezistență. Conversațiile grele au sens doar în relații reale. În niciun caz nu le purta cu necunoscuți, care vor doar hărțuială.