Țările care controlează aurul lumii. SUA și Europa domină piața, iar România intră în top cu 103,6 tone

Rezervele de aur au devenit un indicator esențial al siguranței economice globale. 2025 aduce noi recorduri, iar datele arată o concentrare impresionantă a metalului prețios în Statele Unite și Europa. Surpriza vine, însă, din România care rămâne într-o zonă solidă, cu peste 100 de tone.

SUA și Europa controlează peste jumătate din aurul lumii

Aurul rămâne unul dintre cele mai stabile active financiare. Băncile centrale au continuat să cumpere masiv, iar această tendință a dus la prețuri record în 2025. Datele transmise de Visual Capitalist arată o concentrare puternică a rezervelor la nivel global.

Statele Unite și Europa dețin împreună peste 60% din rezervele oficiale. Această poziție le oferă un avantaj strategic important în perioade marcate de instabilitate financiară. Conform datelor raportate de BullionVault, bancherii folosesc metalul prețios ca scut în fața inflației și a turbulențelor geopolitice.

Alexandru Petrescu: Prosperitatea României depinde de competență, încredere și cooperare

12:08

42 dintre cele 43 de agenții ale UE au trecut auditul Curții de Conturi Europene. Institutul pentru Inovare și Tehnologie, singura excepție

10:22

Statele Unite rămân, de ani buni, liderul absolut. Rezerva lor totală este neschimbată, de 8.133,5 tone, iar valoarea depășește 1 trilion de dolari. Economiile europene majore urmează la mică distanță. Germania deține 3.352 de tone, Italia 2.452, iar Franța 2.437. Împreună, cele trei state ajung aproape la nivelul rezervelor americane.

România se menține în topul statelor cu rezerve solide

România are o rezervă de 103,6 tone. Nivelul este stabil și comparabil cu cel al Coreei de Sud și Ungariei. Poziția țării reflectă o politică de conservare a metalului prețios, fără creșteri accelerate sau vânzări masive.

Rezervele românești se află în zona considerată sigură pentru economiile din Europa Centrală și de Est. Datele arată că țările din regiune și-au reanalizat strategiile în ultimii ani. Inflația, tensiunile geopolitice și volatilitatea piețelor au determinat multe guverne să își întărească poziția în aur.

Ungaria este un exemplu relevant. În perioada 2019-2025, a acumulat 78,5 tone suplimentare. Mișcarea a plasat-o între primele opt state din lume în privința acumulărilor recente.

Turcia a acționat similar. Rezervele sale au ajuns la 595 de tone. Decizia a fost influențată de inflația ridicată și de variațiile severe ale monedei naționale. Polonia a crescut puternic, atingând 448 de tone. Între 2019 și 2024, creșterea a fost de aproape 100 de tone.

China și India își consolidează rolul în economia globală

Creșterile spectaculoase vin, însă, din partea marilor piețe emergente. China a adăugat 331 de tone în cinci ani. Rezervele sale au urcat de la 1.948 de tone în 2019 la 2.280 în 2024. Beijingul își diversifică astfel portofoliul, reducând dependența de titlurile de trezorerie americane.

India se află într-o ascensiune economică constantă. Țara, devenită a cincea economie mondială, are o rezervă de 876 de tone. Volumul este în continuă creștere, alimentat de cererea internă și de planurile strategice ale băncii centrale indiene.

Arabia Saudită și Uzbekistan completează tabloul. Arabia Saudită a ajuns la 323 de tone. Uzbekistan păstrează 383 de tone. Ambele țări își consolidează poziția pentru a se proteja de șocurile globale.