China începe construcția celui mai mare baraj hidroelectric din lume – costurile se ridică la 170 miliarde de dolari

China a început construcția celui mai ambițios baraj hidroelectric din istorie, o megastructură amplasată în Tibet, evaluată la peste 1.200 de miliarde de yuani. În timp ce Beijingul promite energie curată și dezvoltare, vecinii India și Bangladesh se tem de efectele devastatoare asupra cursului râului care le alimentează milioane de vieți. 

China construiește cel mai mare baraj hidroelectric din lume

Premierul chinez Li Qiang a anunțat oficial începerea construcției celui mai mare baraj hidroelectric din lume, amplasat pe râul Yarlung Tsangpo, în inima Tibetului. Anunțul a fost făcut sâmbătă, în cadrul unei ceremonii regionale, și a avut un impact imediat asupra piețelor financiare din China, entuziasmate de reluarea acestui mega-proiect planificat inițial în 2020, ca parte a celui de-al 14-lea plan cincinal.

Proiectul, supranumit deja „Barajul Secolului”, va presupune construirea a cinci centrale hidroelectrice în cascadă, cu o capacitate estimată de producție anuală de 300 milioane MWh – de peste trei ori mai mult decât produce în prezent celebrul baraj de la Three Gorges. Costurile estimate ajung la aproximativ 1.200 miliarde de yuani (circa 124 miliarde de lire sterline), o sumă care eclipsează orice investiție anterioară din sectorul energetic, potrivit The Guardian.

M&S lansează boxeri masculini cu „susținere secretă” care oferă purtătorilor o „ridicare discretă”

21:55

Sphere Las Vegas, locul unde trăiești senzația că ești în mijlocul filmului. Fiecare explozie și rafală de vânt se simt în sală

21:16

ANALIZĂ

China consideră acest proiect drept un pilon strategic în atingerea obiectivelor sale de reducere a emisiilor de carbon. Oficialii afirmă că noul baraj va contribui la securitatea energetică a țării și va crea mii de locuri de muncă.

Tensiuni în creștere: India și Bangladesh se tem că vor rămâne fără apă

În timp ce Beijingul laudă proiectul ca un exemplu de dezvoltare durabilă, vecinii din sudul Asiei sunt profund îngrijorați. Râul Yarlung Tsangpo, pe care se construiește barajul, se transformă în Brahmaputra în India și apoi în Jamuna în Bangladesh – o sursă vitală de apă pentru milioane de oameni. Orice reținere sau deviere a cursului râului ar putea avea efecte devastatoare pentru agricultură, alimentarea cu apă și biodiversitate.

India și-a exprimat oficial îngrijorările încă din decembrie 2024, într-o comunicare directă către Beijing, iar temerile au fost reiterate în ianuarie 2025 în cadrul discuțiilor diplomatice bilaterale.

„China ar putea oricând să folosească apa ca armă”, avertiza recent Neeraj Singh Manhas, consilier special pentru Asia de Sud.

Pe de cealaltă parte, autoritățile chineze au anunțat că vor continua să colaboreze cu țările din aval pentru prevenirea dezastrelor și gestionarea resurselor.

Proteste în Tibet, neliniști ecologice și riscuri tectonice majore

Proiectul nu este contestat doar la nivel diplomatic. Organizațiile tibetane și ecologiste și-au exprimat deja opoziția față de construcția barajului, invocând pericole multiple, cum ar fi relocări masive, distrugerea siturilor sacre budiste, pierderea biodiversității și riscuri geologice uriașe într-o zonă cu activitate seismică intensă.

Istoria recentă le dă dreptate însă. Construcția barajului Kamtok, aflat mai la nord, a dus la proteste masive în 2023, soldate cu sute de arestări. În cazul barajului de la Three Gorges, peste 1,5 milioane de oameni au fost relocați forțat, mai notează BBC.