Prima pagină » Lindab își face bagajele și pleacă din România. Ce motive are

Lindab își face bagajele și pleacă din România. Ce motive are

Lindab își face bagajele și pleacă din România. Ce motive are
Tabla zincata

Grupul suedez Lindab, unul dintre cele mai cunoscute nume europene din industria acoperișurilor metalice, halelor industriale și sistemelor de ventilație, face un pas decisiv spre ieșirea totală de pe piața din România.

Compania a decis să își vândă operațiunile locale, inclusiv fabrica, activitățile logistice și echipa de vânzări, către antreprenorii slovaci Marián Kapusta Sr. și Marián Kapusta Jr., într-o tranzacție care confirmă retragerea definitivă a grupului din segmentul Profile Systems în Europa de Est.

Decizia marchează finalul unei prezențe de ani buni pe piața românească a materialelor de construcții metalice și vine într-un context economic dificil pentru acest sector, afectat de scăderea cererii, volatilitatea costurilor și presiunea concurenței locale.

Tranzacția: ce vinde Lindab și ce lasă în urmă

Acordul vizează fabrica Lindab din Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov, una dintre unitățile importante de producție ale grupului în regiune. Pe lângă capacitățile de producție, tranzacția include operațiunile de depozitare, infrastructura logistică și echipa locală de vânzări, care numără aproximativ 100 de angajați.

Potrivit informațiilor disponibile, afacerea Lindab din România genera venituri anuale de circa 210 milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 18 milioane de euro, o valoare semnificativă, dar insuficientă pentru a susține, în viziunea grupului, continuarea activității în condițiile actuale de piață.

Finalizarea tranzacției este estimată pentru primul trimestru din 2026, iar efectul imediat pentru Lindab va fi un impact pozitiv asupra fluxului de numerar, într-un moment în care compania își reorientează strategic resursele.

În decembrie 2024, conducerea grupului anunțase public intenția de retragere din Europa de Est. La acel moment, Ola Ringdahl, președinte și CEO al Lindab, sublinia că această vânzare reprezintă „finalizarea ieșirii Grupului Lindab din operațiunile Profile Systems în Europa de Est”. Strategia companiei presupune, de acum înainte, concentrarea pe piețele nordice, în special Scandinavia, considerate mai stabile și mai profitabile, în timp ce divizia de sisteme de ventilație din Europa de Est va fi orientată doar către piețe cu potențial solid de creștere.

De ce România nu mai este prioritară pentru Lindab

Noii proprietari ai operațiunilor Lindab din România, Marián Kapusta Sr. și Marián Kapusta Jr., nu sunt la prima achiziție de acest tip. Cei doi antreprenori slovaci au experiență directă în preluarea activelor Lindab din regiune, după ce au cumpărat anterior divizii similare din Slovacia și Ungaria. Acest lucru sugerează o strategie regională coerentă, axată pe consolidarea producției și distribuției de profile metalice în Europa Centrală și de Est, dar sub o altă structură de proprietate.

Pentru Lindab, însă, motivele retragerii sunt clare. Compania a invocat profitabilitatea redusă a diviziei Profile Systems, dezvoltarea modestă a piețelor din regiune, volatilitatea accentuată a prețurilor materiilor prime și creșterea costurilor operaționale pe fondul inflației. În momentul anunțului inițial al exitului, divizia din Europa de Est avea aproximativ 250 de angajați și genera vânzări de circa 500 de milioane de coroane suedeze, cifre care nu au mai justificat, din perspectiva grupului, menținerea unei prezențe directe.

Competiția locală s-a consolidat puternic

Contextul local a contribuit semnificativ la această decizie. Piața românească de acoperișuri metalice a traversat un an dificil în 2023, marcat de amânarea proiectelor rezidențiale, scăderea cererii de oferte și încetinirea investițiilor în construcții. Deși Lindab spera într-o revenire în 2024, evoluția pieței nu a fost suficient de solidă pentru a determina o schimbare de strategie.

În același timp, competiția locală s-a consolidat puternic. Bilka, producătorul român controlat de antreprenorul Horațiu Țepeș, domină piața internă și și-a extins agresiv prezența internațională. Compania din Brașov urmărește atingerea unei cifre de afaceri de 100 de milioane de euro din exporturi, având deja birouri în Bulgaria și Olanda și reprezentanți în Slovacia și Polonia, regiuni în care Lindab a ales, paradoxal, să se retragă.

La nivel global, Lindab rămâne un jucător important. Grupul este listat la Bursa din Stockholm, este prezent în aproximativ 20 de țări și are în jur de 5.000 de angajați. În 2023, compania a raportat vânzări de 13,1 miliarde de coroane suedeze, confirmând că retragerea din România nu este un semn de slăbiciune generală, ci rezultatul unei repoziționări strategice într-o piață din ce în ce mai competitivă și mai imprevizibilă.

Alte articole importante
Bursa de Valori București revine pe verde: creșteri pe majoritatea indicilor și tranzacții de aproape 2 miliarde de lei
Bursa de Valori București revine pe verde: creșteri pe majoritatea indicilor și tranzacții de aproape 2 miliarde de lei
Bursa de Valori București a închis ședința de miercuri în teritoriu pozitiv, după o sesiune în care majoritatea indicilor principali au consemnat aprecieri. Evoluția vine pe fondul unui rulaj consistent, impulsionat în mare parte de tranzacțiile cu obligațiuni emise de Ministerul Finanțelor. Valoarea totală a schimburilor s-a apropiat de 1,99 miliarde de lei, echivalentul a […]
Scandal cultural la nivel european: finanțarea Bienalei de la Veneția, pusă sub semnul întrebării
Scandal cultural la nivel european: finanțarea Bienalei de la Veneția, pusă sub semnul întrebării
Uniunea Europeană se pregătește să ia o decizie cu impact major asupra uneia dintre cele mai prestigioase manifestări artistice din lume. Participarea Rusiei la ediția din 2026 a Bienala de la Veneția a declanșat un val de reacții politice și diplomatice, iar Bruxelles-ul analizează suspendarea finanțării acordate evenimentului. Declarația a fost făcută de Kaja Kallas, […]
Deficitele bugetare scapă de sub control în Europa: România, în fruntea clasamentului negativ
Analize
Deficitele bugetare scapă de sub control în Europa: România, în fruntea clasamentului negativ
Datele publicate de Eurostat arată o deteriorare vizibilă a finanțelor publice în majoritatea statelor membre ale Uniunea Europeană. În 2025, nu mai puțin de 11 țări au depășit pragul de deficit bugetar de 3% din PIB, stabilit prin regulile fiscale europene, iar România se află în fruntea acestui clasament nedorit. Cu un deficit de -7,9% […]
Europa are un avantaj ascuns în fața SUA? Economiile populației, scut sau iluzie în criza energetică
Europa are un avantaj ascuns în fața SUA? Economiile populației, scut sau iluzie în criza energetică
Europa intră în noul val de turbulențe energetice cu un aparent avantaj: gospodăriile au economii mai consistente decât cele din Statele Unite. Însă această rezervă financiară, deși pare un tampon solid, ridică semne de întrebare cu privire la cât de mult poate susține consumul și stabilitatea economică într-un context marcat de scumpiri accelerate la energie […]
Dispare treptat cea mai controversată bancnotă din Europa. Ce trebuie să știe românii care o mai au
Dispare treptat cea mai controversată bancnotă din Europa. Ce trebuie să știe românii care o mai au
Una dintre cele mai discutate decizii din istoria monedei euro intră în faza finală: retragerea completă din circulație a bancnotei de 500 de euro. Considerată ani la rând un simbol al tranzacțiilor cash de mari dimensiuni, această cupiură a devenit și una dintre cele mai controversate din cauza asocierii frecvente cu activități ilegale. Procesul de […]
Ormuz lovește economia: România, în prima linie a vulnerabilităților
Ormuz lovește economia: România, în prima linie a vulnerabilităților
Blocarea Strâmtorii Ormuz și șocul global al prețurilor la energie redesenează rapid harta riscurilor economice, iar România se conturează drept una dintre cele mai expuse economii din Europa. O analiză realizată de eToro arată că efectele conflictului din Orientul Mijlociu nu sunt doar conjuncturale, ci se suprapun peste slăbiciuni structurale deja existente: inflație ridicată, deficit […]