Executivul comunitar a lansat miercuri o consultare publică privind un nou Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA), o versiune revizuită și simplificată a cadrului actual care permite acordarea rapidă a anumitor ajutoare de stat fără notificare prealabilă către Bruxelles. Inițiativa marchează cea mai amplă reformă a acestui instrument din ultimii 12 ani.
Statele membre și toate părțile interesate pot transmite observații până la 23 aprilie 2026, iar noul regulament ar urma să fie adoptat înainte de expirarea actualului cadru, la finalul anului 2026.
Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare permite statelor membre să acorde anumite tipuri de sprijin financiar fără a solicita în prealabil aprobarea Comisiei Europene, cu condiția respectării unor criterii clare. Mecanismul are rolul de a accelera intervențiile publice considerate compatibile cu normele UE privind concurența și piața unică.
Prin aceste excepții, autoritățile naționale pot susține mai rapid investițiile în cercetare, inovare, mediu sau dezvoltare regională, fără proceduri administrative îndelungate. În același timp, sunt impuse condiții menite să limiteze distorsionarea concurenței.
După mai bine de un deceniu de aplicare și mai multe modificări succesive, Comisia consideră că normele trebuie adaptate la noile realități sociale, economice și tehnologice.
Potrivit Executivului comunitar, noul RGECA va reduce sarcina administrativă și va fi mai ușor de interpretat și aplicat. Printre obiectivele centrale se află creșterea flexibilității în conceperea măsurilor de ajutor și clarificarea dispozițiilor existente.
Expunerea de motive care însoțește proiectul detaliază principalele modificări și domeniile vizate. Reforma este prezentată drept cea mai cuprinzătoare actualizare a regulamentului de la intrarea sa în vigoare.
Un capitol important al revizuirii vizează facilitarea accesului la ajutoare pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv pentru întreprinderile sociale și firmele cu capitalizare medie redusă.
Vor fi introduse condiții mai simple pentru ajutoarele de stat cu valoare redusă destinate unor proiecte specifice, precum cercetarea și dezvoltarea sau protecția mediului, indiferent de dimensiunea companiei. De asemenea, Comisia propune instrumente de finanțare de risc mai flexibile și măsuri fiscale favorabile, inclusiv pentru opțiunile pe acțiuni acordate angajaților și pentru garanțiile oferite acestora.
Întreprinderile sociale vor beneficia de un acces mai clar și mai extins la schemele destinate IMM-urilor, iar întreprinderile tinere și inovatoare, chiar și cele cu o bază slabă de capital propriu sau cu rezerve de lichiditate reduse, ar putea deveni eligibile pentru ajutoare în domeniul cercetării și inovării.
Noul regulament propune simplificarea acordării ajutoarelor de exploatare pentru energia din surse regenerabile. Una dintre modificările relevante este eliminarea plafonului anual total de 300 de milioane de euro pentru astfel de scheme, rămânând aplicabil doar un plafon per beneficiar.
În contextul crizei locuințelor, Comisia introduce dispoziții care permit intensități mai mari ale ajutoarelor pentru proiecte de eficiență energetică în locuințe sociale sau la prețuri accesibile. Sunt vizate și întreprinderile sociale care furnizează locuințe.
În domeniul competențelor, vor fi prevăzute stimulente mai puternice pentru formarea și recalificarea lucrătorilor, în special în competențe digitale și STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Nivelul ajutoarelor pentru astfel de formări ar putea depăși pragurile actuale.
Pe segmentul producției agricole, pescuitului și acvaculturii, aceste sectoare vor deveni eligibile pentru majoritatea categoriilor de ajutoare incluse în regulament. Statele membre vor putea utiliza fie noul RGECA, fie exceptările sectoriale specifice.
Normele privind ajutoarele pentru aeroporturi vor fi, de asemenea, revizuite. Dimensiunea aeroporturilor eligibile pentru a primi ajutoare de exploatare va fi majorată, iar condițiile vor fi mai clare.
În plus, regulamentul va clarifica compatibilitatea ajutoarelor acordate prin instrumente financiare gestionate de intermediari, precum fonduri de investiții sau bănci. Se introduce posibilitatea utilizării opțiunilor simplificate în materie de costuri, cum ar fi sumele forfetare sau costurile unitare, ca alternativă la documentarea cheltuielilor reale.
O altă schimbare majoră este eliminarea obligației de a evalua schemele de ajutoare cu bugete mari, măsură care ar urma să reducă semnificativ birocrația și să accelereze implementarea programelor naționale.