Prima pagină » Comisia Europeană pregătește un nou regulament simplificat pentru ajutoarele de stat. Ce se schimbă pentru firme și statele membre

Comisia Europeană pregătește un nou regulament simplificat pentru ajutoarele de stat. Ce se schimbă pentru firme și statele membre

Comisia Europeană pregătește un nou regulament simplificat pentru ajutoarele de stat. Ce se schimbă pentru firme și statele membre

Executivul comunitar a lansat miercuri o consultare publică privind un nou Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA), o versiune revizuită și simplificată a cadrului actual care permite acordarea rapidă a anumitor ajutoare de stat fără notificare prealabilă către Bruxelles. Inițiativa marchează cea mai amplă reformă a acestui instrument din ultimii 12 ani.

Statele membre și toate părțile interesate pot transmite observații până la 23 aprilie 2026, iar noul regulament ar urma să fie adoptat înainte de expirarea actualului cadru, la finalul anului 2026.

De ce este important RGECA pentru statele membre

Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare permite statelor membre să acorde anumite tipuri de sprijin financiar fără a solicita în prealabil aprobarea Comisiei Europene, cu condiția respectării unor criterii clare. Mecanismul are rolul de a accelera intervențiile publice considerate compatibile cu normele UE privind concurența și piața unică.

Prin aceste excepții, autoritățile naționale pot susține mai rapid investițiile în cercetare, inovare, mediu sau dezvoltare regională, fără proceduri administrative îndelungate. În același timp, sunt impuse condiții menite să limiteze distorsionarea concurenței.

După mai bine de un deceniu de aplicare și mai multe modificări succesive, Comisia consideră că normele trebuie adaptate la noile realități sociale, economice și tehnologice.

Simplificare administrativă și mai multă flexibilitate

Potrivit Executivului comunitar, noul RGECA va reduce sarcina administrativă și va fi mai ușor de interpretat și aplicat. Printre obiectivele centrale se află creșterea flexibilității în conceperea măsurilor de ajutor și clarificarea dispozițiilor existente.

Expunerea de motive care însoțește proiectul detaliază principalele modificări și domeniile vizate. Reforma este prezentată drept cea mai cuprinzătoare actualizare a regulamentului de la intrarea sa în vigoare.

Acces mai simplu la ajutoare pentru IMM-uri și întreprinderi sociale

Un capitol important al revizuirii vizează facilitarea accesului la ajutoare pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv pentru întreprinderile sociale și firmele cu capitalizare medie redusă.

Vor fi introduse condiții mai simple pentru ajutoarele de stat cu valoare redusă destinate unor proiecte specifice, precum cercetarea și dezvoltarea sau protecția mediului, indiferent de dimensiunea companiei. De asemenea, Comisia propune instrumente de finanțare de risc mai flexibile și măsuri fiscale favorabile, inclusiv pentru opțiunile pe acțiuni acordate angajaților și pentru garanțiile oferite acestora.

Întreprinderile sociale vor beneficia de un acces mai clar și mai extins la schemele destinate IMM-urilor, iar întreprinderile tinere și inovatoare, chiar și cele cu o bază slabă de capital propriu sau cu rezerve de lichiditate reduse, ar putea deveni eligibile pentru ajutoare în domeniul cercetării și inovării.

Energie regenerabilă, locuințe și competențe digitale

Noul regulament propune simplificarea acordării ajutoarelor de exploatare pentru energia din surse regenerabile. Una dintre modificările relevante este eliminarea plafonului anual total de 300 de milioane de euro pentru astfel de scheme, rămânând aplicabil doar un plafon per beneficiar.

În contextul crizei locuințelor, Comisia introduce dispoziții care permit intensități mai mari ale ajutoarelor pentru proiecte de eficiență energetică în locuințe sociale sau la prețuri accesibile. Sunt vizate și întreprinderile sociale care furnizează locuințe.

În domeniul competențelor, vor fi prevăzute stimulente mai puternice pentru formarea și recalificarea lucrătorilor, în special în competențe digitale și STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Nivelul ajutoarelor pentru astfel de formări ar putea depăși pragurile actuale.

Agricultură, pescuit, aeroporturi și instrumente financiare

Pe segmentul producției agricole, pescuitului și acvaculturii, aceste sectoare vor deveni eligibile pentru majoritatea categoriilor de ajutoare incluse în regulament. Statele membre vor putea utiliza fie noul RGECA, fie exceptările sectoriale specifice.

Normele privind ajutoarele pentru aeroporturi vor fi, de asemenea, revizuite. Dimensiunea aeroporturilor eligibile pentru a primi ajutoare de exploatare va fi majorată, iar condițiile vor fi mai clare.

În plus, regulamentul va clarifica compatibilitatea ajutoarelor acordate prin instrumente financiare gestionate de intermediari, precum fonduri de investiții sau bănci. Se introduce posibilitatea utilizării opțiunilor simplificate în materie de costuri, cum ar fi sumele forfetare sau costurile unitare, ca alternativă la documentarea cheltuielilor reale.

O altă schimbare majoră este eliminarea obligației de a evalua schemele de ajutoare cu bugete mari, măsură care ar urma să reducă semnificativ birocrația și să accelereze implementarea programelor naționale.

Alte articole importante
Cum a devenit un oraș din Franța un model de renaștere industrială. Lecțiile pe care UE vrea să le aplice în toată Europa
Cum a devenit un oraș din Franța un model de renaștere industrială. Lecțiile pe care UE vrea să le aplice în toată Europa
Dunkerque, fost oraș industrial aflat în declin, a devenit unul dintre cele mai importante exemple de reconversie economică din Europa. După decenii marcate de prăbușirea industriei siderurgice, orașul francez atrage astăzi investiții de miliarde de euro în baterii, tehnologii verzi și producție cu emisii reduse de carbon. Succesul său a inspirat Comisia Europeană, care dorește […]
ONRC: Peste 3.100 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele cinci luni din 2026
Companii
ONRC: Peste 3.100 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele cinci luni din 2026
Numărul firmelor și persoanelor fizice autorizate (PFA) care au intrat în insolvență în primele cinci luni ale anului a ajuns la 3.146, în creștere cu 13,62% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 2.769 de cazuri, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul conduce clasamentul insolvențelor Cele mai […]
Analiză UBB: Evoluția ROBOR este în linie cu politica BNR și inflația. Economiștii nu identifică anomalii semnificative
Analiză UBB: Evoluția ROBOR este în linie cu politica BNR și inflația. Economiștii nu identifică anomalii semnificative
Evoluția indicelui ROBOR este în concordanță cu politica monetară a Băncii Naționale a României și cu dinamica inflației, fără a evidenția abateri semnificative sau evoluții atipice, potrivit unei analize realizate de specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Analiza UBB vine în contextul investigației desfășurate de Consiliul Concurenței privind […]
Insolvența STB: cum ajunge o companie cu venituri garantate să datoreze statului 1,5 miliarde de lei
Companii
Insolvența STB: cum ajunge o companie cu venituri garantate să datoreze statului 1,5 miliarde de lei
Primarul general al Municipiului București, Ciprian Ciucu, cere intrarea în insolvență a Societății de Transport București, invocând datorii totale de 1,72 miliarde de lei și riscul ca Primăria Capitalei să fie trasă, la rândul ei, în incapacitate de plată. Dincolo de disputa politică, cazul STB este o lecție de economie a companiilor publice: despre ce […]
20 de ani de România în UE: nivelul de trai a explodat, educația a rămas marele eșec
Macroeconomie
20 de ani de România în UE: nivelul de trai a explodat, educația a rămas marele eșec
Un raport comparativ al think tank-ului Rethink România pune față în față șase state post-comuniste — România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria — pentru a măsura cine a recuperat mai repede decalajele față de media europeană din 2006 încoace. Verdictul pentru România este contrastant: campioană la creșterea consumului și a productivității, dar codașă la […]
Platforma offshore pentru Neptun Deep, instalată cu succes. Producția de gaze rămâne programată pentru 2027
Macroeconomie
Platforma offshore pentru Neptun Deep, instalată cu succes. Producția de gaze rămâne programată pentru 2027
OMV Petrom și Romgaz au finalizat instalarea platformei offshore Neptun Alpha, una dintre cele mai importante etape în dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. Proiectul avansează conform calendarului, iar începerea producției de gaze naturale este programată pentru anul 2027. O etapă-cheie pentru cel mai mare proiect de gaze din România Platforma, amplasată la o […]