Băncile din România s-ar putea confrunta cu un nou val de costuri, după sancțiunile record aplicate în dosarul ROBOR. Banca Națională a României avertizează că efectele financiare ale litigiilor care ar putea fi deschise de clienți pot depăși cu mult valoarea amenzilor stabilite de Consiliul Concurenței, ceea ce ar putea afecta întregul sector bancar și chiar stabilitatea financiară.
Avertismentul apare în cel mai recent Raport asupra stabilității financiare, în care banca centrală analizează principalele vulnerabilități ale sistemului bancar și impactul pe care îl pot avea riscurile juridice, economice și reputaționale asupra instituțiilor de credit.
Potrivit raportului publicat de banca centrală, sancțiunile aplicate în dosarul ROBOR nu reprezintă singura problemă cu care s-ar putea confrunta băncile. BNR atrage atenția că decizia Consiliului Concurenței poate deschide calea unor acțiuni în instanță din partea persoanelor care au avut credite calculate în funcție de indicele ROBOR.
Instituția avertizează că amploarea acestor litigii ar putea depăși semnificativ costul amenzilor deja aplicate.
„În funcție de modul în care se calculează presupusul prejudiciu cauzat debitorilor, aceste litigii pot conduce la pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul amenzilor aplicate”, subliniază BNR în raport.
În luna iunie 2026, Consiliul Concurenței a anunțat una dintre cele mai importante sancțiuni din istoria sistemului bancar românesc. Zece instituții de credit au fost amendate cu un total de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.
Autoritatea de concurență a susținut că băncile au încălcat legislația privind concurența și prevederile Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.
Decizia a generat numeroase reacții în sistemul bancar, iar BNR precizează că, înainte de publicarea hotărârii, a solicitat explicații suplimentare pentru a evita apariția unor interpretări eronate.
În raport, BNR afirmă că este necesară o clarificare coerentă a modului în care au fost stabilite încălcările constatate de Consiliul Concurenței.
„Pentru corecta informare a opiniei publice, este necesar să se clarifice în mod coerent: care sunt prevederile legale încălcate în condițiile în care regulamentul și normele pieței monetare sunt considerate corecte și respectate; cum poate fi interpretat drept comportament anticoncurențial, un schimb de informații într-un cadru caracterizat prin reguli de transparență, precum și cum se poate determina nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat”, se arată în documentul BNR.
Instituția consideră că aceste explicații sunt importante pentru evitarea unor așteptări nerealiste și pentru limitarea efectelor asupra încrederii în sistemul financiar.
Raportul evidențiază că impactul asupra băncilor ar putea fi mult mai amplu decât plata sancțiunilor financiare.
În cazul în care numeroși clienți vor solicita despăgubiri în instanță, instituțiile de credit ar putea suporta costuri suplimentare importante, peste cele generate deja de amenzile administrative. Aceste cheltuieli s-ar suprapune peste alte provocări existente în economie, precum încetinirea activității economice, evoluția mediului internațional și presiunile asupra calității portofoliilor de credite.
Potrivit BNR, toate aceste elemente ar putea reduce profitabilitatea sectorului bancar și ar putea afecta stabilitatea financiară.
Raportul nu se limitează la cazul ROBOR. Banca Națională enumeră și alte riscuri care pot influența activitatea instituțiilor de credit în perioada următoare.
Printre acestea se numără deteriorarea calității activelor bancare, nivelul ridicat al creditării în valută pentru companiile nefinanciare, intensificarea atacurilor cibernetice, procesul accelerat de digitalizare, schimbările climatice și incertitudinile geopolitice.
Toate aceste riscuri pot pune presiune suplimentară asupra sistemului bancar într-un context economic deja complicat.
BNR avertizează că impactul unor eventuale procese colective nu s-ar limita doar la bilanțurile băncilor.
„Cele două tipuri de costuri suplimentare menționate s-ar adăuga costurilor aferente deteriorării cadrului macrofinanciar intern și internațional. Cumularea efectelor materializării tuturor acestor șocuri suprapuse ar însuma cheltuieli semnificative pentru instituțiile de credit. Implicațiile acestor scenarii merg dincolo de sectorul bancar, afectând atât încasările realizate de statul român din impozitul pe profitul bancar, cât și avantajele asociate percepției externe asupra stabilității sectorului bancar, care până în prezent au avut efecte pozitive pentru ratingul suveran și asupra costului asociat refinanțării datoriei publice. Totodată, nu trebuie minimizate efectele reputaționale la nivel intern și extern asupra sectorului bancar românesc”, se precizează în raport.