Consumul populației de energie electrică a crescut cu 5,3% în S1, în timp ce consumul din economie a scăzut cu 0,9%

Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată un paradox energetic în prima jumătate a anului 2025: în timp ce populația României și-a crescut consumul de energie electrică cu 5,3%, economia a consumat mai puțin curent, înregistrând o scădere de 0,9%. În paralel, producția internă a scăzut, dar importurile au explodat, iar România a exportat mai multă energie ca niciodată.

Populația consumă mai mult, economia mai puțin

În primele șase luni din 2025, consumul final de energie electrică a ajuns la 24.871,9 milioane kWh, în creștere cu 0,5% față de aceeași perioadă din 2024. Diferența vine însă din structura acestui consum.

Gospodăriile au crescut semnificativ consumul cu 5,3%, pe fondul utilizării mai intense a aparatelor electrice, electrocasnicelor performante, dar și a instalării masive de aparate de aer condiționat în sezonul cald. Totodată, dezvoltarea segmentului de case inteligente și utilizarea echipamentelor electronice moderne au contribuit la această creștere.

SUA scapă de o retrogradare: S&P confirmă ratingul suveran la ‘AA+’

16:17

Explozia AI distruge restul economiei?

15:44

Pe de altă parte, consumul economiei a scăzut cu 0,9%, un semnal al încetinirii activităților industriale și al eficientizării proceselor de producție. Multe companii au investit în tehnologii mai puțin energofage, iar altele au redus turațiile în anumite sectoare afectate de scăderea cererii. Un alt indicator relevant este consumul pentru iluminatul public, care a scăzut cu 7,6%, probabil datorită trecerii la sisteme moderne de iluminat cu LED și a programelor de eficientizare energetică derulate de primării.

România importă mai multă energie, dar produce mai puțin

Un alt paradox al perioadei analizate este legat de balanța energetică a țării. Resursele de energie primară au crescut cu 3,1% și au ajuns la 16.132,1 mii tone echivalent petrol (tep). Totuși, această creștere s-a bazat în principal pe importuri, care au urcat cu 12,5%, până la 7.994,4 mii tep.

În schimb, producția internă a scăzut cu 4,7%, coborând la 8.137,7 mii tep. Această scădere arată o dependență tot mai mare de resurse externe, în ciuda investițiilor în regenerabile.

Pe segmentul de energie electrică, România a produs 34.254,7 milioane kWh, cu 1.039,5 milioane kWh mai mult decât anul trecut. Însă structura producției relevă dezechilibre importante:

• Termocentralele au produs 8.165,4 milioane kWh, în scădere cu 2,2%

• Hidrocentralele au înregistrat o scădere dramatică de 26,4%, ajungând la doar 6.353,6 milioane kWh, efect al secetei și al nivelului scăzut al apelor

• Centralele nuclearo-electrice au produs 5.128,3 milioane kWh, o reducere de 1%

• Eolienele au scăzut cu 410,5 milioane kWh, totalizând 3.003,9 milioane kWh

• Fotovoltaicele au fost singurele vedete ale sectorului, crescând producția cu 560,7 milioane kWh, până la 2.227 milioane kWh

Ce înseamnă aceste date pentru români și economie

Creșterea consumului casnic arată că gospodăriile românești depind tot mai mult de energie electrică și că trendul de electrificare a vieții cotidiene este în plină expansiune. De la mașini electrice și panouri fotovoltaice până la electrocasnice inteligente, tot mai multe familii își cresc amprenta energetică.

Scăderea consumului în economie poate fi privită în două feluri: ca un semn de eficiență și modernizare, dar și ca un posibil indicator al încetinirii activității industriale. În special sectoarele mari consumatoare, precum metalurgia sau industria chimică, ar putea fi cele mai afectate.