Cosmin Marinescu, BNR: România cheltuie cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă

România trebuie să accelereze consolidarea fiscal-bugetară, în condițiile în care povara dobânzilor și ritmul de acumulare a datoriei publice au devenit probleme centrale pentru finanțele țării, a avertizat Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).

Potrivit acestuia, cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la aproximativ 3% din PIB, ceea ce înseamnă că statul ajunge să aloce pentru serviciul datoriei o sumă mai mare decât nivelul deficitului bugetar pe care își propune să îl atingă. Declarațiile au fost făcute marți, la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”.

Datoria publică crește într-un ritm care ridică probleme

Marinescu a arătat că România a făcut progrese importante în cele două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană, însă evoluția economică a fost însoțită și de acumularea unor dezechilibre.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

În opinia sa, etapa actuală necesită trecerea de la evaluarea progreselor cantitative la ajustări calitative, atât în ceea ce privește motoarele creșterii economice, cât și refacerea echilibrelor financiare.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României a subliniat că este nevoie de un parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară, în condițiile în care datoriile publice au crescut. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depășit 80% din PIB, însă problema specifică României este, în evaluarea sa, viteza cu care s-a acumulat datoria în ultimii ani.

Ritmul de creștere al datoriei publice în perioada recentă a fost de trei ori mai mare decât cel consemnat înainte de pandemie, potrivit declarațiilor lui Marinescu.

Efectul acestei acumulări se vede direct în structura bugetului. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns să reprezinte aproximativ 3% din PIB, ceea ce, în raport cu ținta de deficit menționată de viceguvernator, înseamnă că serviciul datoriei consumă mai multe resurse decât deficitul bugetar pe care autoritățile urmăresc să îl reducă.

Reducerea deficitului de TVA, una dintre prioritățile fiscale

Marinescu consideră că ajustarea finanțelor publice nu trebuie să se limiteze la reducerea unor cheltuieli, ci trebuie să includă și îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare.

Unul dintre punctele menționate de viceguvernator este reducerea constantă a gap-ului de TVA, respectiv diferența dintre veniturile din TVA care ar putea fi colectate teoretic și cele care ajung efectiv la buget.

În același timp, politica fiscală trebuie să ofere mai multă predictibilitate mediului de afaceri. Pentru Marinescu, una dintre întrebările centrale este cum poate fi realizată consolidarea fiscală fără ca aceasta să afecteze semnificativ și pe termen lung creșterea economică.

Răspunsul este legat, în opinia sa, de calitatea investițiilor și a cheltuielilor publice. Fondurile europene și investițiile trebuie orientate astfel încât să susțină o creștere economică robustă, capabilă să contribuie ulterior și la reducerea deficitelor și a poverii datoriei.

România are nevoie de relansarea creșterii economice

Viceguvernatorul BNR a atras atenția că România a traversat doi ani consecutivi cu dinamici economice subunitare și are nevoie de o revigorare a creșterii economice.

Problema nu este privită separat de consolidarea fiscală. O economie care crește mai rapid poate contribui la temperarea ponderii deficitelor și a datoriei publice în PIB, în timp ce o economie cu dinamici reduse face mai dificilă ajustarea finanțelor publice.

Marinescu a indicat sănătatea, educația și apărarea drept domenii care trebuie să rămână prioritare în politicile publice, prin prisma impactului lor asupra calității vieții și rezilienței pe termen lung.

În educație, acesta a remarcat că aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani prezintă carențe importante în competențele educaționale de bază. În opinia sa, situația este legată și de alocări bugetare suboptime, cu efecte asupra competitivității capitalului uman.

Pensii, companii de stat și presiunea asupra bugetului

Sustenabilitatea finanțelor publice presupune, potrivit lui Marinescu, și reforme care să țină cont de realitățile sociale și demografice.

Viceguvernatorul BNR a atras atenția asupra presiunilor care se vor acumula în următorii ani asupra sistemului public de pensii, bazat pe principiul pay as you go. În acest context, el a subliniat rolul fondurilor private de pensii în atenuarea unor decalaje structurale pe termen lung.

Un alt punct de presiune îl reprezintă companiile de stat. Disciplina financiară slabă și dependența multora dintre acestea de resursele bugetului public reprezintă, în evaluarea lui Marinescu, un semnal de alarmă atât pentru finanțele publice, cât și pentru funcționarea piețelor.

Viceguvernatorul consideră că implementarea guvernanței corporative în conformitate cu standardele internaționale și cu bunele practici ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă un pas important care trebuie continuat.

Firmele au probleme de capitalizare și disciplină a plăților

Dezechilibrele nu sunt însă doar în sectorul public. Marinescu a identificat o serie de frâne structurale și în sectorul privat, între care disciplina slabă a plăților, persistența arieratelor, subcapitalizarea unor companii și existența unor firme active care nu au salariați.

Aceste probleme afectează mecanismele concurențiale și limitează intermedierea financiară, într-o economie în care accesul la finanțare rămâne redus.

În sectorul bancar, indicatorii de solvabilitate, lichiditate și calitate a activelor arată, potrivit viceguvernatorului, capacitatea băncilor de a finanța economia reală. Paradoxul este că România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce companiile românești se numără printre cele mai îndatorate.

Marinescu a indicat drept factori relevanți costurile ridicate de finanțare, utilizarea persistentă a creditului comercial și finanțările primite de la companiile-mamă. Aceste elemente contribuie la decalajele de competitivitate ale mediului de afaceri românesc față de companiile din UE și, în special, față de cele din zona euro.

Necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB

Sustenabilitatea datoriei publice este cu atât mai importantă cu cât necesarul brut de finanțare al României a depășit 10% din PIB, nivel pe care Marinescu îl consideră dincolo de zona optimă a indicatorilor de risc.

În același timp, viceguvernatorul a precizat că lichiditatea externă a României rămâne adecvată, susținută de rezerve internaționale solide.

El a avertizat însă că existența rezervelor valutare nu poate substitui ajustarea dezechilibrelor. Rezervele oferă o marjă de siguranță, dar nu rezolvă cauzele structurale care generează presiuni asupra finanțelor publice și asupra conturilor externe.

Într-o intervenție publică anterioară, Marinescu a arătat, de asemenea, că dobânzile aferente datoriei publice erau prevăzute la peste 3% din PIB și că reducerea deficitului comercial se producea mai ales prin restrângerea cererii interne, nu printr-o creștere semnificativă a exporturilor.

Competitivitatea și diplomația comercială devin componente ale ajustării

Pentru mediul de afaceri, competitivitatea și predictibilitatea reprezintă provocări majore într-o perioadă în care fluxurile comerciale internaționale sunt supuse unor repoziționări importante.

În acest context, Marinescu consideră că România nu ar trebui să neglijeze rolul diplomației comerciale. În opinia sa, politica externă poate deveni inclusiv un instrument de susținere a competitivității economiei naționale.

Problema competitivității este legată și de necesitatea de a corecta dezechilibrele externe și de a asigura sustenabilitatea datoriei publice. O economie cu necesar mare de finanțare trebuie să mențină accesul la piețele financiare și credibilitatea în fața investitorilor, în timp ce ajustarea dezechilibrelor devine o condiție pentru reducerea presiunilor viitoare.

Convergența reală trebuie susținută de echilibre financiare

În viziunea viceguvernatorului BNR, criteriile de convergență nominală nu trebuie privite doar ca obiective statistice asociate parcursului european al României. Acestea reprezintă și indicatori ai stării de sănătate a economiei.

Provocarea este găsirea unui echilibru între viteza convergenței reale și respectarea criteriilor de convergență nominală. România are nevoie, pe de o parte, de creștere economică și apropierea nivelului de trai de media europeană, iar pe de altă parte de finanțe publice și externe sustenabile.