Cum a ajuns Bulgaria să plătească milioane pentru un tranzit de gaze turcești nefolosit

Într-un context marcat de tensiuni energetice și necesitatea optimizării resurselor, Bulgaria se confruntă cu consecințele unui acord controversat privind tranzitul de gaze prin Turcia. Contractul, semnat în 2022 între Bulgargaz și compania turcă Botas, a generat pierderi financiare uriașe și a pus presiune asupra bugetului public, în condițiile în care capacitatea plătită a rămas în mare parte nefolosită. 

Ministrul Energiei, Zhecho Stankov, a exprimat o critică dură la adresa acordului încheiat în 2022 între compania de stat Bulgargaz și firma turcă. Într-un interviu acordat postului BNT, Stankov a subliniat că nu exista niciun motiv obiectiv pentru ca Bulgaria să semneze un astfel de contract, având în vedere că nevoile interne de gaze erau deja acoperite integral în acel moment.

Situația consumului intern de gaze la momentul semnării

Potrivit ministrului, Bulgargaz avea o imagine clară asupra consumului anual al țării, care se situa la 25 de unități de gaze. Din acestea, 10 unități erau asigurate printr-un contract pe termen lung cu Azerbaidjan, iar alte 10 prin acorduri pe termen lung cu furnizori greci, care aveau capacitatea de a livra până la 15 unități, scrie Novinite. În plus, Bulgaria dispunea de patru unități stocate în rezerve subterane, iar guvernele interimare au asigurat livrări suplimentare de la Gazprom.

Ministrul Finanțelor: Bugetul României pe 2027 va fi dificil de construit. Se pierd finanțări din PNRR de 1,5% din PIB

12:38

Eurostat: România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze din UE în primul semestru

11:25

„Pur și simplu nu era nevoie de niciun contract suplimentar”, a afirmat Stankov.

Pierderi uriașe cauzate de acordul cu Botas

Ministrul a explicat că în urma contractului cu Botas au fost realizate 8.000 de tranzacții pe bursă, dintre care 7.000 au generat pierderi pentru Bulgargaz. Excesul de gaze, provenind în mare parte de la companii rusești, a dus la scăderea semnificativă a prețurilor. Gazul cumpărat la prețuri mai mari prin contractul cu Botas a fost revândut în Grecia la aproximativ jumătate din cost, ceea ce a subvenționat practic piața greacă, a susținut Stankov.

Impactul financiar asupra Bulgargaz și asupra consumatorilor

Starea financiară a Bulgargaz s-a deteriorat grav, ministrul menționând că atunci când a preluat conducerea compania nu avea datorii, iar acum este îndatorată cu peste 1,8 miliarde de leva. Contractul cu Botas a fost folosit foarte rar, doar de două ori de la semnare, în timp ce contribuabilii plătesc zilnic peste un milion de leva pentru capacitatea de tranzit nefolosită. Într-un singur an, s-au cheltuit 400 de milioane de leva pentru doar 13% din capacitatea plătită, a subliniat Stankov. El a acuzat acest contract că a dus la creșterea semnificativă a prețurilor la încălzire și la majorarea costurilor bunurilor și serviciilor.

Ministrul a respins criticile care susțineau că, deși subutilizat, contractul ar fi profitabil. El a explicat că, chiar dacă Bulgaria ar folosi întreaga capacitate, limitările infrastructurale ar împiedica livrarea efectivă a gazului.

Context regional și probleme de transparență

În ceea ce privește contextul regional, Stankov a afirmat că firmele străine consideră importul de gaze prin terminalele grecești mult mai avantajos, costând de aproximativ două ori și jumătate mai puțin decât prin Botas. El a adăugat că cetățenii bulgari sunt deja conștienți de pagubele financiare cauzate de acest acord. De asemenea, a criticat lipsa de transparență, menționând că contractul nu include o clauză de ieșire și impune penalități uriașe pentru rezilierea anticipată.