Mod intunecat

Mod Luminos

Prima pagină » Costul iluziilor: cinci tipuri de „lux” pe care Europa nu și le mai permite

Costul iluziilor: cinci tipuri de „lux” pe care Europa nu și le mai permite

31 oct. 2025, 18:12,

Evantia Barca în Macroeconomie

Costul iluziilor: cinci tipuri de „lux” pe care Europa nu și le mai permite / Foto: Unsplash

Europa se confruntă cu o criză structurală și trebuie să înțeleagă că modelul său economic și geopolitic nu mai este sustenabil, scriu analiștii The Economist. Războiul, protecționismul și stagnarea economică sunt dovezi ale costurilor antrenate de politicile sale de autosuficiență. Ca o familie nobiliară care își maschează conturile goale, Europa trebuie să renunțe la luxurile care o țin captivă în trecut. Printre acestea, ar trebui să renunțe la aroganța cu care a tratat Marea Britanie după Brexit, la iluzia că ar putea dicta seturi de bune practici la nivel global sau la modul în care continuă să-și ignore grava criză demografică, scrie sursa citată.

O peninsulă bogată, care trăiește pe datorie istorică

„Pentru ca lucrurile să rămână la fel, totul trebuie să se schimbe”, spunea Giuseppe Tomasi di Lampedusa în Ghepardul, un aforism care descrie perfect dilema Europei actuale. Un continent care cândva domina lumea se uită acum, cu uluire, la fostele colonii – care l-au ajuns sau l-au depășit.

Deși înțelege nevoia de transformare, scrie The Economist, Europa continuă să se comporte ca aristocrații italieni de altădată: au rămas atașați de un confort care nu mai putea fi susținut.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Un continent în criză, dar încă reticent la schimbare

Uniunea Europeană s-a obișnuit să creadă că se poate reforma doar sub presiunea unei crize. Și ar fi momentul pentru schimbare, deoarece criza a venit. Războiul din Ucraina durează deja de trei ani, iar Donald Trump testează alianțele occidentale printr-un nou protecționism american. Europa a depins prea mult de piața Chinei pentru creștere. Gazul rusesc i-a fost vital pentru industrie și a depins de armata americană pentru securitate.

În acest context, subliniază sursa citată, Uniunea trebuie să înțeleagă că modelul său economic și geopolitic nu mai este sustenabil. Ideea de a renunța la anumite politici, care sunt, de fapt, un simplu lux, nu este doar un semn de austeritate, ci și o condiție absolut necesară pentru supraviețuirea economică. Doar așa pot fi finanțate obiectivele esențiale: tranziția verde, sprijinul pentru Ucraina și protejarea statului social. Europa trebuie să recunoască faptul că într-o lume care se schimbă rapid, prioritățile sale nu pot rămâne aceleași. Altfel, riscă să devină o aristocrație falimentară, trăind din amintirea propriei măreții.

Analistul The Economist listează apoi cele cinci politici considerate „luxuri critice”, pe care Europa nu și le mai poate permite. Ele dezvăluie un model economic și geopolitic devenit prea costisitor într-o lume care nu mai oferă răgaz pentru autoindulgență.

Relația cu Marea Britanie: un lux al orgoliului

De la Brexit, Uniunea Europeană s-a comportat față de Londra ca un fost fost iubit rămas rănit, care se bucură să vadă eșecurile celuilalt. Această atitudine, justificată la început, pentru a descuraja alte „evadări” din rândul membrilor, a devenit o extravaganță politică.

Marea Britanie are forță militară, industrială și diplomatică, iar o cooperare pragmatică ar întări poziția Europei în Ucraina. Totuși, negocierile privind apărarea sunt blocate de dispute minore, precum drepturile de pescuit, transformând politica externă într-un joc al detaliilor.

Regulile europene și iluzia puterii globale

Bruxellesul a impus vreme îndelungată reguli asupra lumii, de la standarde ecologice, la condiții de muncă, exportând așa numitul „efect Bruxelles” la nivel global. Țări de te miri unde, precum Indonezia, sunt obligate să cultive palmierul „într-un fel și nu în altul”. Când au protestat, au fost ignorate.

Astăzi, când Europa are nevoie urgentă de noi acorduri comerciale pentru a contracara protecționismul american, aceste tensiuni revin în atenție, de data asta ca un cost. Într-o economie globală în care ponderea sa scade, iluzia că Europa ar putea dicta regulile lumii a devenit un lux pe care nu și-l mai poate permite.

Piața internă, un motor blocat de birocrație

Uniunea ar putea compensa lipsa schimburilor cu SUA prin intensificarea comerțului între statele membre. Însă, potrivit FMI, barierele administrative la schimburile de servicii echivalează cu un tarif de 110%.

Bruxelles comandă studii costisitoare despre cum să revigoreze piața unică, dar rareori aplică recomandările. Raportul Draghi din 2024, un document de 400 de pagini plin de soluții concrete, zace uitat pe birourile funcționarilor, scrie sursa citată. Această inerție birocratică a devenit o tradiție scumpă, una dintre cele mai risipitoare forme de stagnare.

Demografia și timpul pierdut

Europa evită să abordeze problema demografică, deși cifrele sunt alarmante. În 1980, cinci persoane active susțineau un pensionar; astăzi, sunt doar trei, iar în 2050 vor fi două.

Politicile pentru creșterea natalității au eșuat, iar imigrația a devenit un subiect exploziv. Soluția care pare cea mai eficientă, respectiv să fie legată vârsta de pensionare de speranța de viață, este tratată ca un tabu. Dar, scrie The Economist, continentul nu-și mai permite luxul amânării.

Apărare subfinanțată și iluzii sociale costisitoare

După sfârșitul Războiului Rece, Europa s-a hrănit din „dividendul păcii”, reducând drastic cheltuielile militare. Țări, ca Italia și Belgia, abia acum ating pragul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în 2014 de NATO.

Angajamentele de a crește la 3% vor fi inutile fără un plan financiar clar. Fie prin datorie comună, fie prin reducerea cheltuielilor sociale, ignorarea acestor compromisuri este o formă de autoamăgire colectivă, își încheie pledoaria sursa citată.

Vrei să fii mereu la curent cu toate știrile? Urmărește Putereafinanciara.ro și pe canalul de WhatsApp

Citește și

CFA România: Economia României ar putea scădea cu până la 1% în 2026. Riscul de recesiune persistă și anul viitor

19:34

Ministrul Finanțelor: Bugetul României pe 2027 va fi dificil de construit. Se pierd finanțări din PNRR de 1,5% din PIB

12:38, 31 Oct 2026

Eurostat: România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze din UE în primul semestru

11:25, 31 Oct 2026

Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB. Sănătatea și pensiile primesc fonduri suplimentare

14:49, 30 Oct 2026

CNSP estimează că economia României va scădea cu 0,4% în 2026. Cât e prognozat cursul de schimb?

12:09, 30 Oct 2026

Rectificarea bugetară întârziată ar putea costa economia până la 15 milioane de lei pe zi. Statul riscă penalități și dobânzi mai mari

14:28, 29 Oct 2026

Alte articole importante

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

Macroeconomie

13:25

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

Macroeconomie

12:14

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a […]

Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari

Analize

11:45

Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari

Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]

Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani

Analize

11:00

Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani

Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]

Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice

Companii

10:54

Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice

Grupul energetic grec PPC intră pe piața românească de retail electro-IT prin achiziția a 100% din acțiunile Flanco Retail, într-o tranzacție care evaluează compania la 35 de milioane de euro. Cumpărătorul este Kotsovolos, subsidiară deținută integral de PPC, care va prelua de la Iulian Stanciu și Dragoș Sîrbu întreaga rețea a retailerului român, formată din […]

Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite

Industria de apărare

09:51

Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite

România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat […]