Cum alungă România companiile străine. Efectele politicii fiscale asupra economiei, analizate de un consultant financiar

Consultantul financiar Cristi Tudorescu explică cum România riscă să piardă marile companii străine. Noile biruri aplicate de guvern alungă investitori importanți. Astfel, statul român va colecta mai puțin decât înainte, când impozitele erau mai rezonabile.

Tudorescu arată că politica fiscală actuală determină multinaționalele să plece sau să reducă investițiile planificate.

„Ce au în comun următoarele companii: Robert Bosch SRL, Aptiv Technology Services & Solutions SRL, Amazon Development Center SRL, Carrefour Romania SA? Toate au anunțat fie că își mută investiții, fie că dau oameni afară sau închid fabrici. Mai au ceva în comun: pentru toate acestea avem niște explicații foarte bune. Și mai au ceva în comun…”, a scris consultantul financiar pe pagina sa de socializare.

Unde sunt cei mai bogați tineri din Europa? Grecia și Finlanda, la coada clasamentului european

16:37

Penurie de carburanți în marele port petrolier al Rusiei. Raționalizare în jumătate din regiuni

14:29

Bosch, una dintre companiile străine importante care își restrânge activitatea în România

Robert Bosch SRL, parte a grupului Bosch, a raportat pentru 2024 venituri de 8,1 miliarde de lei și 5.876 de angajați. Profitul înainte de impozit a fost de 227 milioane de lei, marjă de 2,8%, iar profitul net de 158 milioane lei. Impozitul aplicat a fost de 31% din profit, mai mare decât clasicul 16%, din cauza taxei de 1% pe cifra de afaceri.

Consultantul financiar argumentează că, întrucât i s-a aplicat acel 1% pe cifra de afaceri, grupul plătește mai mult decât clasicul 16% din profit. Anterior, acesta era procentul pe care îl achita grupul.

Urmarea: Grupul Bosch a anunțat în martie mutarea unei investiții planificate în România către Polonia.

„Am auzit tot felul de explicații. De la «oricum au de unde plăti impozite» până la «Polonia e mai aproape de Germania»”, adaugă Tudorescu.

Pierderea locurilor de muncă la Aptiv

Aptiv Technology Services & Solutions SRL va închide fabrica din Ineu, județul Arad, afectând 800 de angajați. Va rămâne doar fabrica din Sânnicolau Mare, Timiș. Veniturile totale pentru 2024 au fost de 1,44 miliarde lei din cele două fabrici. Urmare a închiderii fabricii, numărul angajaților se va reduce la sub 2.000 din peste 2.700. Profitul înainte de impozit pentru 2024 raportat de companie a fost de 51 milioane lei (3,5%). Profitul net a fost de 36 milioane lei, iar statul a colectat aproximativ 30% din profit. În 2023, veniturile erau 1,57 miliarde lei, profit brut 77 milioane lei și profit net 71 milioane lei.

„După ce s-a introdus 1% pe cifra de afaceri, stau mai prost și închid o fabrică. Explicația e simplă: industria auto europeană suferă, nu noi suntem de vină”, explică expertul.

Amazon reduce personalul în România

Amazon Development Center SRL din Iași a avut în 2024 o cifră de afaceri de 802 milioane lei, în creștere cu 16%, și 3.400 de angajați. Pierderea netă: 29 milioane lei. Compania va disponibiliza 500 de angajați.

„Aha, gata, i-am prins: uite pe unde se scurgea profitul în afara țării, ar putea spune unii. Bine că le-am pus 1% pe cifra de afaceri, deci au plătit măcar 8 milioane anul trecut. Doar că Amazon Development Center a anunțat recent că va disponibiliza 500 de angajați. Oricum se mutau acele joburi în India”, a comentat Tudorescu.

Carrefour și impactul taxelor

Carrefour România SA, cea mai mare entitate a grupului în România, a raportat pentru 2024 venituri de 12,5 miliarde lei. Compania avea 10.141 angajați. Profitul de dinainte de impozit raportat a fost anul trecut de 179 milioane lei (1,4%), profit net 52 milioane lei, datorită taxei de 1% pe cifra de afaceri.

„Se observă că cei de la Carrefour nu pot avea doar atât profit. Criticii cred că ar fi trebuit să aibă mai mult. Explicația reală: grupul are probleme și în alte țări, nu doar în România. Dacă va pleca, locațiile vor fi preluate de alții, deci locurile de muncă ar rămâne”, menționează Tudorescu.

Ce au în comun companiile străine vizate

Cristi Tudorescu ridică o serie de întrebări fundamentale privind noile taxe aplicate în România și efectele lor asupra marilor companii. El subliniază că industriile vizate – IT, industrie auto și subansamble auto, retail și distribuție – funcționează cu marje de profit deja mici. În acest context, consultantul se întreabă de ce statul mai introduce complicații fiscale suplimentare. Acestea vin în loc să mențină un cadru predictibil și stabil pentru companii. Tudorescu atrage atenția că majoritatea firmelor plăteau deja 16% din profit ca impozit. Aceasta contrazice ideea că acestea nu contribuiau suficient la buget.

„Deși multe companii dintre cele exemplificate plăteau acel 16% pe profit – asta ca să evit și aberația cum că nu plăteau nimic – noi venim cu tot felul de impozite peste, doar pentru că li se pare unora că știu ei mai bine cât ar trebui să fie profitul. Și cât ar trebui acele companii să plătească.”, argumentează Tudorescu.

Riscurile pierderii investițiilor și locurilor de muncă

Expertul continuă prin a ridica o întrebare provocatoare: câte companii cu marje mici trebuie să părăsească România sau să reducă numărul de angajați? Câte fabrici trebuie să se închidă pentru ca autoritățile să reevalueze impactul noilor taxe? Această abordare evidențiază riscul pierderii masive de locuri de muncă și a diminuării investițiilor străine. Se subliniază și costul social și economic al taxării excesive. Tudorescu pune accent și pe întrebarea legată de procesul decizional politic. El observă că în discuțiile despre eliminarea unor impozite sau reducerea taxelor suplimentare, câștig de cauză au, de regulă, politicienii care se fac auziți cel mai mult, nu cei care analizează impactul economic real.

Partea de „calcul logic” a postării demonstrează clar cum perspectivele economice pot fi evaluate prin prisma contribuției reale la buget și a impactului asupra angajaților. Tudorescu explică că este mai profitabil pentru stat să aibă companii medii și mari care plătesc 16% din profit și oferă locuri de muncă pentru mii de persoane. Acest lucru este mai eficient decât să încerce să colecteze 1% din cifra de afaceri.

Pierderea generată de intrarea în șomaj a angajaților este mult mai mare decât suma colectată prin impozite suplimentare. Mai mult, contribuțiile plătite de aceste firme către toate bugetele pot fi chiar de 10-15 ori mai mari decât ceea ce se colectează prin noile impozite, care sunt adesea percepute pozitiv de public, dar nu aduc beneficii reale semnificative la nivel economic.

În esență, declarațiile lui Tudorescu trag un semnal de alarmă asupra ineficienței fiscale și riscului ca România să piardă companii străine importante. Expertul pune accent pe raportul dintre costul social și beneficiile fiscale. Situația arată că o taxare exagerată poate genera efecte negative mai mari decât câștigurile aparent imediate pentru buget. Întrebările și calculele sale sunt prezentate clar și argumentat. Acestea permit cititorului să înțeleagă dimensiunea reală a impactului asupra companiilor străine și economiei locale.