Până în 2050, tehnologia va remodela radical felul în care trăim, lucrăm și interacționăm, iar inteligența artificială va fi omniprezentă.
Inovațiile digitale vor transforma fiecare aspect al societății, ridicând atât oportunități extraordinare, cât și provocări fără precedent pentru economie și viața cotidiană.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2026/01/Cum-ar-putea-redifini-tehnologia-lumea-pana-in-2050-Puterea-financiara.jpg)
Foto: Puterea financiară
Ultimii 25 de ani au adus schimbări tehnologice uimitoare. La începutul secolului, majoritatea computerelor se conectau la internet prin conexiuni dial-up lente și zgomotoase, Netflix era doar un serviciu de închiriere DVD-uri online, iar smartphone-urile erau necunoscute pentru mulți oameni.
Astăzi, inovațiile în inteligență artificială, robotică și alte domenii apar într-un ritm accelerat. BBC a întrebat experți cum ar putea arăta lumea în următorii 25 de ani și ce impact vor avea aceste tehnologii asupra vieților noastre.
Science-fiction-ul plasat în 2050 prezintă oameni care folosesc îmbunătățiri tehnologice pentru a fi mai sănătoși, mai fericiți și mai productivi. În jocul Deus Ex din 2000, plasat în 2052, jucătorii își pot injecta nanite – roboți microscopici care manipulează materia la nivel atomic, oferind abilități supraomenești.
Deși pare SF, nanotehnologia este deja folosită în viața de zi cu zi. Cipurile din smartphone-uri și computere conțin miliarde de tranzistori nanoscalari care accelerează procesarea datelor. Profesorul Steven Bramwell, de la London Centre for Nanotechnology, spune că până în 2050 granițele dintre mașini, electronică și biologie vor fi „considerabil estompate”.
Implanturile nanotehnologice ar putea fi folosite pentru monitorizarea sănătății sau comunicare, iar mașinile microscopice ar putea livra medicamente exact unde este nevoie.
Profesorul Kevin Warwick, primul om care și-a implantat un microcip în sistemul nervos, anticipează progrese majore în cibernetică până în 2050.
Tratamente precum stimularea electrică profundă a creierului ar putea înlocui medicamentele pentru afecțiuni precum schizofrenia. De asemenea, augmentările cibernetice vor permite corpului și creierului să fie interconectate în moduri noi, cu riscuri minime.
Profesorul Roger Highfield, director al Science Museum Group, prevede că „gemenii digitali” – versiuni virtuale ale obiectelor sau oamenilor, actualizate în timp real – vor deveni obișnuiți.
Aceștia ne-ar permite să testăm medicamente, diete sau schimbări de stil de viață asupra corpului nostru virtual înainte de a le aplica în realitate.
Companii precum Google și IBM concurează pentru a revoluționa AI-ul prin calcul cuantic. Aceste computere pot simula interacțiuni moleculare și proiecta medicamente mai rapid. Jensen Huang, CEO Nvidia, estimează că calculul cuantic „cu adevărat util” va fi disponibil în aproximativ 20 de ani.
AI va modela și educația viitorului. Futurista Tracey Follows estimează că elevii vor învăța în realități mixte, folosind simulări imersive adaptate la nevoile fiecăruia. Manualele tradiționale vor fi înlocuite de programe personalizate, analizând ADN-ul și datele biometrice pentru a optimiza învățarea.
Scriitorul Bill Douglass, expert în futurologie, crede că mașinile autonome vor reduce ambuteiajele și accidentele. Vehiculele vor circula aproape unul de altul, iar frânarea unei mașini va fi sincronizată cu întreaga flotă.
„Mașinile vor circula mult mai aproape una de alta decât o fac acum”, a spus Douglass pentru BBC. „Dacă una trebuie să frâneze, frânează toate. Drumurile private cu taxă pentru vehicule autonome ar putea permite viteze de până la 160 km/h în condiții de siguranță”.
Jurnalista Sue Nelson anticipează baze locuibile pe Lună și industrii spațiale până în 2050. De exemplu, companii farmaceutice ar putea produce medicamente în microgravitație, obținând cristale mai mari și mai purificate decât pe Pământ.
Motivul este acela că, susține ea, cristalele cultivate în acest fel, și nu pe Pământ, sunt „adesea mai mari și de o calitate mai bună”.
Filmul „Minority Report”, cu Tom Cruise în rol principal, este bazat pe o nuvelă a scriitorului de science-fiction Philip K. Dick. Lansat în 2002, acesta are acțiunea plasată în anul 2054.
Regizorul peliculei, Steven Spielberg, a colaborat cu 15 experți pentru a prezenta tehnologii ale viitorului. Dacă evenimentele din acest thriller SF ar fi reale, înseamnă că, la mijlocul anilor 2050, vom folosi recunoașterea gesturilor pentru a naviga prin videoclipuri pe ecrane transparente. De asemenea, polițiștii vor avea în dotare rucsacuri zburătoare pentru a preveni infracțiuni cu ajutorul unor bastoane care provoacă greață.
Unii experți avertizează asupra riscurilor AI, chiar privind viitorul omenirii. Totuși, așa cum spunea Dick, „știința ne-a oferit mai multe vieți decât ne-a luat. Trebuie să ne amintim asta”.