Un studiu recent de amploare finanțat prin PNRR dezvăluie un paradox neașteptat: digitalizarea accelerată a industriei auto nu crește profitabilitatea companiilor – cel puțin nu pe termen scurt sau mediu – însă are un impact imediat asupra eficienței în utilizarea activelor.
Cercetarea, realizată de experți de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca în parteneriat cu Universitatea Corvinus din Budapesta și Universitatea Aalborg din Danemarca, aruncă o lumină nouă asupra impactului real al digitalizării în industria auto globală. Studiul, care analizează un eșantion reprezentativ din top 30 producători auto și top 100 furnizori la nivel mondial, arată că digitalizarea nu are un efect direct asupra profitului nici în primul an, nici la doi ani după implementare.
Folosind tehnici de text mining bazate pe algoritmi de inteligență artificială, cercetătorii au extras și analizat peste 495 de rapoarte financiare ale unor companii majore, precum Volkswagen, Toyota, Mercedes-Benz sau Stellantis. Deși transformarea digitală este intensă – prin automatizare, robotizare, utilizarea senzorilor, AI și cloud computing – măsurătorile privind profitul operațional (marja EBITDA) și rentabilitatea capitalului propriu (ROE) nu au crescut semnificativ.
În schimb, impactul asupra eficienței activelor este clar și imediat. Studiul arată că, încă din primul an, viteza de rotație a activelor — raportul dintre cifra de afaceri și valoarea totală a activelor – înregistrează o îmbunătățire semnificativă. Asta înseamnă că mașinile, echipamentele și tehnologia utilizată devin mai productive, chiar dacă acest lucru nu se reflectă imediat în profit.
„Rezultatele studiului sunt surprinzătoare: intensificarea utilizării tehnologiilor digitale nu aduce o creștere a profitabilității nici pe termen scurt, nici pe termen mediu, chiar și în cazul celor mai performante companii. În schimb, eficiența utilizării activelor crește vizibil”, afirmă profesorul Levente Szász, prorector al UBB și coordonatorul proiectului.
Această concluzie sugerează că beneficiile digitalizării sunt indirecte și cumulative, necesitând timp și adaptare strategică pentru a fi valorificate la nivel financiar. Creșterea performanței operaționale, reducerea risipurilor și optimizarea resurselor sunt efecte care, deși nu influențează imediat profitul, pot deveni decisive în peisajul competitiv pe termen lung.
Proiectul finanțat prin PNRR, în valoare de aproape 1,5 milioane de euro, a urmărit două dimensiuni esențiale ale digitalizării: tehnologiile clasice ale revoluției 3.0 (robotizare, telecomunicații, automatizări) și noile tehnologii ale revoluției 4.0 (inteligență artificială, senzori, cloud, nanotehnologii).
Cercetarea face o distincție importantă între impactul imediat și cel întârziat. În timp ce profitabilitatea pare să rămână inertă în fața tehnologiei, eficiența operațională răspunde prompt la noile implementări. Astfel, companiile care urmăresc un ROI rapid ar putea fi dezamăgite, însă cele care vizează sustenabilitate și adaptabilitate operațională au motive reale de optimism.