De ce 2025 a fost cel mai dificil an pentru industriile auto și IT

2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru industriile auto și IT, afectate mai ales de de scăderea cererii și restructurări.

Presiunea costurilor, schimbările tehnologice și instabilitatea piețelor au dat mari bătăi de cap unor companii care, până nu demult, erau considerate adevărate motoare de creștere ale economiei.

Industriile auto și IT, în fața celui mai dificil an al ultimului deceniu

Foto: Pixabay

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

În schimb, piața muncii a încheiat anul precedent pe un trend ascendent în sectorul construcțiilor. Aceasta este concluzia unei analize realizată de Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), citat de Mediafax.

Acesta a evaluat evoluția mediului economic și a pieței muncii, precum și perspectivele pentru anul viitor. El s-a bazat pe discuții cu reprezentanți ai mediului de afaceri și cu cei din sectorul tehnologic. Concluziile analizei arată că impactul economic a fost diferit în funcție de sector.

Domeniile susținute de investițiile din PNRR au avut o evoluție relativ stabilă. Pe de altă parte, sectoarele dependente de piețele globale, precum auto și IT, au resimțit din plin efectele tensiunilor internaționale și ale instabilității economice europene.

„Industria automotive traversează o perioadă extrem de dificilă la nivel european, iar acest lucru se simte și în România. Vorbim despre o combinație de factori care afectează simultan producătorii și furnizorii: încetinirea economiei, scăderea cererii, costurile tot mai mari cu energia și materiile prime, dar și presiunea tranziției către electromobilitate. Investițiile necesare pentru noile tehnologii sunt foarte mari, iar recuperarea lor este dificilă într-un context economic instabil. În plus, competiția tot mai puternică din partea Chinei, care beneficiază de costuri mai reduse și de un avans semnificativ în zona vehiculelor electrice, pune presiune suplimentară pe producătorii europeni. La acestea se adaugă tensiunile comerciale și problemele din lanțurile de aprovizionare, care afectează întreaga industrie automotive din Europa”, a declarat Florin Drăgan.

Unde se resimte un deficit de specialiști

Potrivit analizei, cele mai multe concedieri de anul trecut au fost în industriile auto și IT. Acest lucru a fost înregistrat atât la nivel național, cât și global.

În zona IT, competiția pentru pozițiile entry-level a crescut semnificativ. În anii anteriori, companiile întâmpinau dificultăți în recrutare, iar acum numărul mare de aplicanți pentru un singur post oferă un avantaj angajatorilor.

Rectorul UPT subliniază că programele de practică și de internship ale UPT, inclusiv cele finanțate din fonduri europene, au fost esențiale pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. Totodată, domenii precum construcțiile continuă să resimtă un deficit de specialiști. Și asta, din cauza numărului mare de proiecte active.

„Am discutat cu managerul unei companii mai mici, iar în această toamnă la un anunț de angajare au fost primite 60 de CV-uri în doar două ore. Enorm, comparativ cu anii anteriori. Pe lângă provocările economice, inteligența artificială a schimbat și ea piața muncii, reducând din posturi. În partea de generare de software, unde este cel mai utilizată, productivitatea unei persoane poate crește de la 50% până la mai mult decât dublu. Totodată, cu ajutorul inteligenței artificiale se poate rescrie o aplicație în două-trei săptămâni, în timp ce anterior era nevoie de peste un an și de o echipă întreagă de programatori. Procesele de mentenanță se desfășoară mai rapid, fără ca personalul să le stăpânească în detaliu. Astfel, piața muncii cere o readaptare constantă a calificărilor pentru cei care doresc să se angajeze în aceste domenii”, a mai spus Drăgan.

„În inovare trebuie investit mai mult”

Analiza rectorului evidențiază o serie de oportunități generate de investițiile în digitalizare, cercetare și dezvoltare. De asemenea, mediul de afaceri s-a obișnuit deja cu măsurile guvernamentale adoptate la final de an, cu aplicabilitate imediată.

„Predictibilitate, asta cer marile companii de ani de zile. Trebuie să înțelegem că în privat, un buget nu se face de azi pe mâine. Pe lângă instabilitatea internă, companiile depind foarte mult de evoluția pieței globale. Economia noastră nu se bazează pe inovare, iar expunerea la ce se întâmplă în alte țări este ridicată. În inovare trebuie investit mai mult pentru stabilitate pe termen lung, pentru că rezultatele nu apar imediat. Ar trebui create parteneriate între companii și universități pentru a genera proiecte de impact. IPCEI este un program întârziat, dar care poate arăta cum ar trebui făcută cercetarea în România. În același timp, universitățile nu-și mai pot permite domenii cu angajabilitate de 30%; trebuie să definim domeniile prioritare și să investim în acestea”, a concluzionat Florin Drăgan.