Cum au reacţionat străinii la turbulenţele politice legate de alegerile prezidenţiale?

Investitorii străini au făcut un pas în spate şi şi-au redus expunerea pe titlurile de stat româneşti în noiembrie 2024, plasamentele lor scăzând spre 22% din datoria publică, după ce în prima parte a anului 2024 ponderea deţinerilor nerezidenţilor urcase şi spre 25%.

Turbulenţele politice au dus şi la presiuni asupra monedei naţionale, cursul leu/euro începând să crească pe piaţa valutară, însă când toată lumea credea că euro se duce la 5 lei, BNR a intervenit pe piaţă, reuşind să ţină cursul stabil, sub 4,98 lei/euro.

După surpriza-şoc a primului tur al alegerilor pentru cea mai importantă funcţie în statul român, şi costurile la care se împrumută România au urcat.

Sectorul 1 intră în era electrică cu nouă stații de încărcare

13:34

Walmart, primul retailer care atinge o capitalizare de un trilion $

12:35

Principala preocupare este refinanţarea datoriei publice, de peste 50% din PIB, şi finanţarea deficitului bugetar, care a ajuns la 8,6 din PIB în 2024, iar în 2025 ar urma să fie ajustat spre 7% din PIB.

Îngrijorarea, inclusiv pe piaţa titlu­rilor de stat, a crescut după anunţarea re­zul­tatelor din primul tur al alegerilor prezi­denţiale şi au apărut tot mai multe semne de întrebare legate de posi­bilitatea refinan­ţării datoriei publice a României, care a crescut accelerat la peste 50% din PIB.

Datele statistice indică faptul că spre fi­na­lul anului trecut investitorii străini au făcut un pas în spate şi şi-au redus expu­nerea pe titlurile de stat româneşti după ce primul tur al alegerilor prezi­denţiale a adus cea mai ma­re surpriză din istoria recentă, prin care un candidat independent, cu de­cla­raţii ante­ri­oare controversate împotriva UE, împotri­va NATO şi cu simpatii legionare a ajuns în vârful preferinţelor alegătorilor români.

Dar cum a evoluat expunerea investito­rilor străini pe titlurile de stat româneşti? In­tră­rile de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, în lei şi euro, au scă­zut la finalul lunii noiembrie 2024 la doar 85,3 miliarde lei (17 miliarde euro), ponderea deţinerilor nerezi­den­ţilor în tota­lul por­to­foliului de datorie pu­bli­că cobo­rând spre 22% (22,2%), după cum reiese din cele mai recente statis­tici publicate de Mi­nisterul Finanţelor.