Eurostat: România a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri la electricitate și gaze din UE în primul semestru

România a consemnat cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate și gaze naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. În timp ce prețurile medii la nivelul UE au scăzut pentru ambele categorii de energie, în România electricitatea s-a scumpit cu 51,6%, iar gazele naturale cu 9,3%, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat.

Electricitatea s-a scumpit cu peste 50% într-un an

Prețul mediu al electricității pentru gospodăriile din Uniunea Europeană a coborât cu 2,2% în primul semestru din 2026 față de a doua jumătate a anului trecut, de la 0,29 euro/kWh la 0,28 euro/kWh.

Diferențele dintre statele membre rămân însă considerabile. Prețurile nominale au variat de la 0,11 euro/kWh în Ungaria la 0,39 euro/kWh în Irlanda.

Ministrul Finanțelor: Bugetul României pe 2027 va fi dificil de construit. Se pierd finanțări din PNRR de 1,5% din PIB

12:38

Cine sunt favoriții pentru a-i succeda Christinei Lagarde la conducerea BCE

10:31

Comparativ cu primul semestru din 2025, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului la electricitate exprimat în moneda națională, de 51,6%. Alte majorări importante au fost raportate în Irlanda, unde prețurile au crescut cu 19,8%, și în Finlanda, cu 18,4%.

La polul opus, cele mai mari reduceri au fost consemnate în Danemarca, de 31,7%, și Luxemburg, de 24,1%.

România are cele mai ridicate prețuri la electricitate raportate la puterea de cumpărare

Diferențele dintre țări sunt vizibile și atunci când prețurile sunt ajustate în funcție de paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), indicator care permite o comparație mai relevantă a costurilor suportate de gospodării în raport cu nivelul prețurilor și puterea de cumpărare din fiecare stat.

Potrivit Eurostat, România a avut cele mai ridicate prețuri la electricitate din UE în această unitate de măsură, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh. Pe următoarele poziții s-au situat Polonia, cu 41,1 PPS, și Cehia, cu 34,3 PPS.

Cele mai mici valori au fost înregistrate în Malta, cu 13,8 PPS pentru 100 kWh, Ungaria, cu 14,7 PPS, și Luxemburg, cu 15,5 PPS.

Datele indică astfel că, din perspectiva puterii de cumpărare, costul electricității reprezintă o povară deosebit de ridicată pentru gospodăriile din România.

Gazele naturale s-au ieftinit în UE, dar s-au scumpit în România

Pe piața gazelor naturale, evoluția medie europeană a fost, de asemenea, descendentă. În primul semestru din 2026, prețul mediu plătit de gospodăriile din UE a scăzut cu 10,2% față de a doua jumătate a anului 2025 și cu 3,5% comparativ cu primele șase luni ale anului trecut, ajungând la aproximativ 0,11 euro/kWh.

Și în acest caz, diferențele dintre statele membre au fost semnificative. Cele mai mici prețuri nominale au fost raportate în Ungaria, la 0,03 euro/kWh, Croația, la 0,05 euro/kWh, și România, la 0,06 euro/kWh. La celălalt capăt al clasamentului s-a aflat Suedia, cu 0,22 euro/kWh.

Totuși, prețul nominal relativ redus al gazelor din România nu a împiedicat o creștere anuală importantă. Comparativ cu primul semestru din 2025, tarifele au urcat cu 9,3%, cea mai mare majorare din Uniunea Europeană.

Creșteri au mai fost înregistrate în Croația, de 8,9%, și Slovacia, de 6,6%.

În schimb, prețurile gazelor au scăzut în 12 state membre, au crescut în șapte țări și au rămas stabile în alte patru. Cele mai mari reduceri au fost raportate în Bulgaria, de 14,5%, Grecia, de 11,3%, și Spania, de 10%.

Evoluții diferite față de media europeană

Datele Eurostat evidențiază o evoluție divergentă între România și tendința generală din Uniunea Europeană în prima jumătate a anului 2026. În timp ce prețurile medii europene au scăzut atât la electricitate, cât și la gaze, gospodăriile din România s-au confruntat cu cele mai mari creșteri anuale pentru ambele tipuri de energie.

În cazul electricității, România se remarcă nu doar prin ritmul de scumpire, ci și prin nivelul cel mai ridicat al prețului raportat la puterea de cumpărare. La gaze, prețul nominal din România a rămas printre cele mai mici din UE, însă evoluția anuală a fost cea mai nefavorabilă dintre statele membre.