Realitatea alternativă domină modul în care Rusia și China influențează percepția despre democrațiile occidentale. Manipularea informației nu se limitează la minciuni evidente. Uneori, scopul este să creeze confuzie sau să influențeze voturile în alegeri. Alteori, mesajele urmăresc să transforme imaginea lumii politice pentru a favoriza propriile interese autoritare.
Kremlinul a folosit, mult timp, instituții media sponsorizate de stat, instituții media proxy sau boți pentru a dispersa un flux constant de știri. Articolele de știri, tweet-urile, videoclipurile sau postările pe rețelele sociale sunt concepute pentru a direcționa și antagoniza subtil discuțiile politice din societățile democratice. Ele sunt repetate fără să știe (sau uneori, cu bună știință) de către mass-media locală sau națională. Comentatorii sau utilizatorii online contribuie de asemenea la acest fenomen.
Exagerarea eșecurilor democrațiilor
Un tipar comun este prezentarea democrațiilor ca fiind haotice și eșuate. Reportajele ar putea exagera criminalitatea, corupția și tulburările sociale, arată o analiză. Alternativ, ar putea evidenția protestele publice, stagnarea economică sau instabilitatea guvernamentală ca dovezi ale faptului că democrațiile nu funcționează. Mesajul de bază este că democrația duce la haos.
Unele materiale fac valorile progresiste să pară ciudate. Se ridiculizează schimbările sociale privind drepturile LGBTQ+ sau multiculturalismul, pentru a le face să pară ilogice sau absurde. Altele folosesc nemulțumiri reale, dar le interpretează astfel încât să amplifice sentimentul de discriminare sau victimizare. În statele baltice, de exemplu, media rusă pune accent pe presupusa persecutare a vorbitorilor de rusă. Aceasta sugerează că sunt tratați ca cetățeni de clasa a doua.
Aceste povești, care prezintă societățile occidentale ca fiind disfuncționale și ciudate, au fost folosite mult timp de Kremlin pentru a submina imaginea democrației. Tot mai frecvent, Rusia și China colaborează în spațiul global media online. Ei încearcă să prezinte lumea autoritară ca o putere stabilă și coerentă.
O altă temă este aceea că democrațiile sunt actori ipocriți care predică egalitatea și corectitudinea, dar nu le practică. Poveștile despre lipsa de unitate în alianțele occidentale, precum NATO sau UE, sunt, de asemenea, consistente. În schimb, Rusia și China sunt prezentate ca țări logice și sănătoase, care încearcă să protejeze alte națiuni mai vulnerabile de exploatarea occidentală.
O altă temă constantă este ipocrizia democrațiilor, care predică egalitate și justiție, dar nu le practică. Povestirile despre lipsa de unitate în alianțe occidentale precum NATO sau UE sunt frecvente. În contrast, Rusia și China sunt prezentate ca țări logice și raționale. Ele susțin că protejează alte națiuni mai vulnerabile de exploatarea occidentală.
Aceste narative par să rezoneze mai ales cu publicul din țările în curs de dezvoltare. Acest lucru se întâmplă deoarece conțin un miez de adevăr. Povestitorii se concentrează pe probleme reale, cum ar fi inegalitatea, greșelile politicii externe sau dubla măsură. În plus, crizele actuale de trai și istoricul colonial fac acuzațiile de exploatare mai credibile.
Modul în care sunt prezentate aceste povești induce în eroare. Detaliile sunt omise sau scoase din context. De asemenea, informațiile speculative sunt prezentate ca fapte. Ele sunt încărcate de scandal și senzaționalism. Se renunță la nuanțe în favoarea rezonanței emoționale, pentru a provoca emoții precum furie, șoc, frică sau resentiment. În contextul războiului din Ucraina, de exemplu, dezinformarea sugerează că guvernele ne trădează sau că cetățenii plătesc pentru ambițiile unei elite corupte.
Adevărul poate fi complex și, uneori, chiar plictisitor. Totuși, valorificând tendința noastră de a gravita spre senzațional, Rusia și China pot introduce încetul cu încetul în propria noastră viziune asupra lumii o anumită viziune. În această viziune distorsionată, democrația este ineficientă și haotică. În contrast, ei oferă un viitor mai echitabil și funcțional.
În acest fel, dezinformarea de astăzi se referă mai puțin la minciuni sfruntate și mai mult la sculptarea subtilă a modului în care vedem lumea. În timp, această remodelare discretă poate merge mult dincolo de ceea ce ar putea face un titlu fals. Ne poate face să ne îndoim de valoarea însăși a democrației.