Datoria guvernamentală a României, foarte aproape de a atinge un prag istoric de 1.000 de miliarde. Ce înseamnă asta pentru tine și cum te afectează

România se apropie cu pași mari de o borna istorică: datoria guvernamentală a ajuns la 990,84 miliarde de lei în februarie 2025, iar proporția în PIB a crescut alarmant la 56,3%. Creșterea accelerată a împrumuturilor și presiunea pe finanțele publice ridică semne de întrebare majore despre sustenabilitatea economică a țării. Ce se întâmplă și ce riscuri implică acest scenariu pentru bugetul tău.

Datoria guvernamentală atinge cote record în România: 1.000 de miliarde sunt la un pas

Potrivit datelor oficiale furnizate de Ministerul Finanțelor, datoria administrației publice din România a înregistrat o creștere semnificativă în februarie 2025, ajungând la aproape 991 miliarde de lei, un salt consistent de la cele 964,3 miliarde de lei în ianuarie. Această majorare a dus la o creștere a ponderii datoriei în PIB de la 54,8% la 56,3%, ceea ce semnalează o presiune tot mai mare asupra economiei și finanțelor publice ale țării.

Cel mai îngrijorător aspect este dinamica pe termen lung: doar datoria pe termen mediu și lung a crescut la 912,8 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt s-a ridicat la 78 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, România continuă să se împrumute masiv nu doar pentru acoperirea nevoilor imediate, ci și pentru angajamente viitoare. O bună parte a acestei datorii – peste 811 miliarde de lei – este reprezentată de titluri de stat, ceea ce înseamnă că statul trebuie să returneze acești bani cu dobânzi, din bugetul public.

„Hackerii ruși vizează spitalele poloneze”

14:16

Cardurile de alimente 2025: cine beneficiază și când se acordă

13:36

Mai multă datorie în valută: vulnerabilitate în fața cursului valutar

Analiza structurii împrumuturilor dezvăluie o dependență tot mai mare de finanțarea în monedă străină. Din totalul datoriei guvernamentale, 470 miliarde de lei sunt în moneda națională, dar aproape 414 miliarde de lei sunt în euro și peste 104 miliarde în dolari americani. Această expunere crește vulnerabilitatea României la fluctuațiile valutare, ceea ce poate complica rambursările în cazul în care leul se depreciază.

De altfel, și la nivelul administrației publice centrale, datoria a crescut semnificativ, ajungând la 966,36 miliarde de lei. Din aceasta, peste 408 miliarde sunt datorii în euro, ceea ce subliniază și mai tare expunerea externă. Pe fondul incertitudinilor globale și al unei economii europene în redresare lentă, această structură devine riscantă pentru stabilitatea financiară a țării, notează Digi24.

Datoria locală și cea externă – discrepanțe și presiuni suplimentare

Administrațiile locale, deși cu ponderi mai mici, contribuie și ele la acumularea datoriilor. În februarie 2025, acestea înregistrau datorii de 24,477 miliarde de lei, dintre care majoritatea pe termen lung. Datoria internă a administrației publice a urcat la aproape 494 miliarde de lei (reprezentând 28,1% din PIB), în timp ce datoria externă a ajuns la 497 miliarde de lei – adică 28,2% din PIB. Cu alte cuvinte, statul român este aproape în mod egal îndatorat atât în interiorul țării, cât și în exterior, ceea ce amplifică riscurile în cazul unui șoc economic.

Comparativ cu luna ianuarie, toate segmentele au cunoscut o creștere. Atât guvernul central, cât și administrațiile locale, par să urmeze același model: apel frecvent la împrumuturi, indiferent de sursă. Această tendință, în absența unor reforme clare privind cheltuielile și eficientizarea aparatului public, riscă să ducă la o presiune crescută pe contribuabili și la restrângerea spațiului fiscal necesar pentru investiții esențiale.