De ce femeile construiesc averi semnificativ mai mici decât bărbații: Adevărul din spatele „prăpastiei investiționale de gen”, dezvăluit de un studiu

Inegalitatea veniturilor nu afectează doar salariile lunare, ci și acumularea de avere pe termen lung. O analiză recentă realizată de furnizorul internațional de servicii financiare OANDA, obținută de RND, scoate în evidență cât de profundă este „prăpastia investițională de gen” care dezavantajează femeile în materie de investiții. Chiar dacă femeile și bărbații investesc aceeași proporție din venituri, femeile din Germania ar putea acumula până la aproximativ 35.000 de euro mai puțină avere până în 2045.

Ce este „prăpastia investițională de gen”?

Termenul desemnează diferențele dintre bărbați și femei în ceea ce privește participarea la investiții, capitalul investit și randamentele obținute. În medie, femeile investesc mai rar și cu sume mai mici decât bărbații, ceea ce se reflectă în acumularea mai redusă de avere.

Analiza OANDA se bazează pe ipoteza că, începând din 2025, atât bărbații, cât și femeile vor investi anual 10% din venitul brut în indicele german DAX. Pornind de la un decalaj salarial mediu de 16% între sexe și o rentabilitate estimată a DAX de circa 6% pe o perioadă de 20 de ani, rezultă o diferență de randament de aproximativ 18%.

Furnizorii de energie electrică au publicat ofertele de la 1 ianuarie 2026. De ce facturile la energie nu vor scădea nici anul viitor

15:23

ANALIZĂ

Emiratele Arabe Unite sprijină AI-ul din Africa cu un miliard de dolari

14:55

Femeile vor avea averi mai mici în 2045

„În timp ce bărbații ar acumula în medie 208.205 euro în active investiționale până în 2045, femeile ar acumula doar 173.882 euro în aceleași condiții,” precizează analiza.

Aceasta înseamnă un dezavantaj de peste 34.000 de euro, în ciuda faptului că ambele sexe investesc aceeași cotă din venit.

Economistul Lukas Menkhoff de la Institutul German pentru Cercetări Economice (DIW Berlin) avertizează că scenariile sunt simplificate:

„Nu se poate spune că toată lumea economisește 10% din venit și că investește exclusiv în DAX. Performanța DAX din ultimii zece ani nu este un indicator sigur pentru viitor.” Totuși, studiul evidențiază clar faptul că „diferențele salariale tind să se transforme în diferențe de avere.”

Unde sunt cele mai mari și cele mai mici diferențe?

Conform analizei OANDA, inegalitatea este cel mai pronunțată în orașe precum Stuttgart, unde diferența medie în activele investiționale între bărbați și femei este de 67.578 euro, echivalentul unui decalaj investițional de gen de 27,1%. Bărbații ar putea acumula o avere medie de 283.217 euro până în 2045, față de doar 215.639 euro pentru femei.

Alte orașe cu diferențe mari includ Augsburg (53.520 euro, 26,1%) și Karlsruhe (49.305 euro, 22,5%). De asemenea, diferențe semnificative se regăsesc în München, Mannheim și Düsseldorf.

Pe de altă parte, prăpastia investițională de gen este cea mai mică în Magdeburg, unde salariile medii între bărbați și femei sunt apropiate, iar diferența în randamente este redusă: bărbații ar acumula 173.839 euro, iar femeile 166.377 euro în 2045, o diferență de doar 7.462 euro (4,4%). Urmează Halle (Saale) și Berlin, cu diferențe de 5,2% și respectiv 6,6%.

Bariere structurale care adâncesc inegalitatea

Venitul reprezintă doar o parte din explicație, subliniază Menkhoff:

„Femeile au adesea mai puțin timp liber din cauza responsabilităților legate de îngrijirea copiilor și a gospodăriei, au în medie o educație financiară mai redusă, își evaluează mai critic cunoștințele, sunt mai reticente la risc și sunt adesea luate mai puțin în serios în consiliere.”

Aceste obstacole structurale contribuie semnificativ la decalajul în acumularea averii.

Diferențele regionale joacă, de asemenea, un rol important. Orașele din Germania de Est prezintă un decalaj investițional de gen mai redus, datorită diferențelor salariale mai mici. Totuși, acest avantaj aparent este adesea însoțit de un nivel general mai scăzut de educație financiară, ceea ce duce la o alocare mai mică în acțiuni și, implicit, la randamente mai reduse. Aceasta oferă o perspectivă echilibrată asupra efectului, explică Menkhoff.

Datele și limitele analizei

Analiza se bazează pe date din 2023 și presupune o creștere nominală anuală a salariilor de aproximativ 3%. Este menită să ilustreze efectele pe termen lung ale inegalității salariale. OANDA avertizează că evoluțiile anterioare ale prețurilor nu garantează randamente viitoare și nu pot fi considerate un indicator sigur pentru câștiguri sau pierderi viitoare.