Băncile din România sparg recordurile: Profituri de peste 14 miliarde lei în 2024, performanțe solide și risc redus

Băncile din România au spart recordurile anul trecut. Sistemul bancar românesc a încheiat anul 2024 cu rezultate spectaculoase, profitul net cumulând nu mai puțin de 14,2 miliarde lei, potrivit raportului anual publicat luni de Banca Națională a României (BNR). Această sumă marchează o creștere de 5% față de anul precedent, subliniind consolidarea financiară a instituțiilor de credit din țară.

Profituri în creștere, dar cu rentabilitate ușor redusă

Raportul BNR arată că:

“În anul 2024, sistemul bancar din România a înregistrat o evoluție pozitivă din punctul de vedere al profitului obținut, reflectând o consolidare a performanței financiare a instituțiilor de credit. La finalul anului, profitul net însuma 14.197,4 milioane lei la nivelul întregului sistem bancar. În planul rentabilității, tendințele au fost de ușoară reducere, atât ROE cât și ROA poziționându-se sub nivelul anului anterior”.

„Winter is coming”. Un avertisment dur despre următorul deceniu

22:08

Guvernul explică majorarea taxelor pe proprietate, dar evită esențialul: banii ajung la bugetul central, nu în comunități

21:09

Din cele 32 de bănci care activează pe piața locală, 25 au raportat profituri, suma cumulată a acestora fiind de 14,61 miliarde lei. Pe de altă parte, șapte instituții de credit au înregistrat pierderi totalizând 413,2 milioane lei, ceea ce, conform raportului, “indică o performanță generală solidă la nivel de sistem, în pofida unor dificultăți punctuale”.

De ce au crescut profiturile?

Comparativ cu 2023, profitul net a urcat cu 669,7 milioane lei, adică 5%, creștere datorată în principal majorării profitului operațional cu 1,182 miliarde lei. Această evoluție a fost însă temperatată de “creșterea deprecierii activelor financiare cu 15,1%, de la 1,56 miliarde lei la sfârșitul anului 2023 la 1,796 miliarde lei la sfârșitul anului 2024”.

Profitul operațional din 2024 a fost cu 6,6% mai mare decât cel din 2023. Totuși, cheltuielile operaționale au crescut cu 21,1% (3,434 miliarde lei), în principal din cauza cheltuielilor administrative, în timp ce veniturile operaționale au avansat cu 13,5% (4,617 miliarde lei).

Dobânzile – principala sursă de venit

Analiza structurii veniturilor operaționale evidențiază menținerea predominanței veniturilor nete din dobânzi, care au avut o pondere de 70,9% în totalul veniturilor operaționale la sfârșitul anului 2024, ușor peste nivelul anului anterior, de 70,3%. De asemenea, veniturile nete din taxe și comisioane au continuat să reprezinte un element important în structura veniturilor operaționale, cu o pondere de 15,3%, în scădere însă față de ponderea din anul anterior, de 16,3%.

Rentabilitate în scădere, active și capitaluri în creștere

La final de 2024, rata rentabilității economice (ROA) a fost de 1,7%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de 2023. Această scădere a fost determinată de expansiunea activelor la valoare medie, care au crescut cu 12% (de la 752,174 miliarde la 842,598 miliarde lei), în timp ce majorarea profitului net a fost de 5%.

Rata rentabilității financiare (ROE) a înregistrat o ușoară scădere față de sfârșitul anului 2023, cu 1,7 puncte procentuale, atingând 18,4% la finele anului 2024. Factorii determinanți au constat în majorarea mai accentuată a capitalurilor proprii la valoare medie decât cea a profitului net, cu 14,6%, valoarea acestora fiind de aproximativ 76,997 miliarde lei la sfârșitul anului 2024.

Fonduri proprii și risc: România, în topul Europei

BNR mai subliniază că, anul trecut, în timp ce expunerea la risc s-a majorat cu 7,6%, fondurile proprii totale au crescut cu 13,5%. La 31 decembrie 2024, fondurile proprii totale ale instituțiilor de credit însumau 79,110 miliarde lei, iar valoarea totală a expunerii de risc era de 317,765 miliarde lei.

Calitatea activelor: Neperformante la minim istoric, provizioane peste media UE

În 2024, sectorul bancar românesc a prezentat o imagine pozitivă din perspectiva indicatorilor de calitate a activelor. Principalii indicatori de măsurare a calității activelor la nivel de sistem bancar, precum rata creditelor neperformante și gradul de acoperire cu provizioane (2,5% și 66%, decembrie 2024), plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut conform criteriilor stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

Rata creditelor cu măsuri de restructurare a continuat să scadă, ajungând la 1,4% în decembrie 2024, pentru prima dată în categoria de risc redus conform ABE (sub 1,5%). Rata creditelor neperformante a oscilat în jurul valorii de 2,5%, în ușoară creștere față de decembrie 2023 (2,4%).

“Dinamica ratei creditelor neperformante la nivelul sectorului bancar a avut la bază majorarea soldului creditelor neperformante, cu 10,4 la sută față de decembrie 2023, peste creșterea consemnată de credite, de 5,5 la sută”, se mai arată în raportul BNR.

Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante a crescut cu 1,4 puncte procentuale față de finele anului 2023 (64,6%), ajungând la 66%. România ocupă locul doi în Europa la acest capitol, după Croația, cu mult peste media europeană de 41,2% la decembrie 2024.

Lichiditate record: România depășește cu mult media UE

Lichiditatea sistemului bancar, determinată potrivit ratei de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR), s-a menținut considerabil peste nivelul cerinței reglementate în cazul indicatorului agregat (254,7% la 31 decembrie 2024, față de minimumul reglementat de 100%), ceea ce a indicat un stoc semnificativ de active lichide de calitate ridicată pentru un scenariu de stres de 30 de zile, și cu mult peste nivelul sistemului bancar european, de 163,4% la aceeași dată.