De ce vrea Franţa să taxeze mai mult super-bogații

Franța, patria șampaniei și a luxului, se află din nou în centrul unei dezbateri aprinse privind taxarea marilor averi. O propunere de impozit anual de 2% pentru averile de peste 100 de milioane de euro a divizat scena politică.

Franța vrea să impună un impozit pe averile uriașe: soluție sau capcană?

Totul a pornit de la economistul francez Gabriel Zucman, care a propus o taxă anuală de 2% pentru averile ce depășesc pragul de 100 de milioane de euro.

Potrivit estimărilor sale, măsura ar afecta aproximativ 1.800 de gospodării – o fracțiune infimă din cele 358.000 care plăteau vechea taxă pe avere, desființată în 2018 de Emmanuel Macron.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Zucman susține că noul impozit ar putea genera între 15 și 25 de miliarde de euro anual. Acești bani ar fi necesari pentru acoperirea deficitului bugetar și reducerea presiunii fiscale asupra clasei de mijloc.

Criticii, însă, avertizează că optimizarile fiscale, exodul bogaților și metodele legale de evitare a taxelor ar reduce drastic efectele. Unii economiști estimează că veniturile reale ar fi de doar 5 miliarde de euro, mult sub așteptări.

Arnault, miliardarul care a intrat în dezbatere

Chiar și Bernard Arnault, șeful gigantului LVMH și cel mai bogat francez, a intervenit public pe 21 septembrie.

De cele mai multe ori discret, Arnault a calificat taxa drept o măsură care ar putea „distruge economia”. El a avertizat că marii investitori și antreprenori ar putea migra spre jurisdicții mai prietenoase fiscal.

Arnault a amintit că doar LVMH a plătit aproape 3 miliarde de euro taxe în Franța anul trecut, subliniind contribuția deja majoră a companiilor de lux la buget.

Replica a venit rapid din partea susținătorilor taxei, care au acuzat marii miliardari că profită de mecanisme sofisticate de optimizare fiscală și că, în realitate, cei mai bogați 0,01% plătesc o rată mai mică de impozitare decât restul populației.

Macron, prins între stânga și dreapta

Propunerea a devenit rapid un simbol politic. Stânga o consideră o condiție esențială pentru a susține bugetul pe 2026, aflat în prezent în negocieri. Pentru socialiști și aliații lor, „Taxa Zucman” este dovada că guvernul poate redistribui mai echitabil povara fiscală.

De cealaltă parte, centrul-dreapta avertizează că o astfel de măsură ar compromite imaginea pro-business construită cu greu de Macron, care a eliminat vechea taxă pe avere tocmai pentru a contracara percepția că Franța pedepsește succesul economic.

Prim-ministrul Sébastien Lecornu, numit pe 9 septembrie, încearcă să obțină un pact de neagresiune cu opoziția, dar riscă să piardă sprijinul crucial al investitorilor și mediului privat.

Suport masiv în rândul populației din Franța

Un sondaj recent arată un sprijin covârșitor pentru noul impozit. 86% dintre francezi aprobă măsura, inclusiv 96% dintre votanții socialiști și 75% dintre cei ai Rassemblement National, partidul de extremă-dreapta.

Franța are deja cele mai mari venituri din taxe din UE, reprezentând 46% din PIB, dar mulți consideră că sistemul favorizează elitele economice.