Daniel Dăianu: Reforma salarizării a intrat în impas. „Pierderea celor 770 de milioane de euro nu poate cauza în sine un derapaj”

Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic și a ajuns într-un impas, însă pierderea celor 770 de milioane de euro asociate acestui blocaj reprezintă un cost bugetar care, de una singură, nu poate provoca un derapaj al finanțelor publice, consideră Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

În introducerea Raportului Consiliului Fiscal pentru anul 2025, publicat luni, economistul avertizează însă că România se confruntă cu dezechilibre interne și externe severe, venituri fiscale reduse și o credibilitate fragilă a politicii economice.

Reforma salarizării, necesară pentru predictibilitate

Dăianu consideră că reforma salarizării unitare nu trebuie abandonată, întrucât poate corecta inechități și poate preveni creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

„Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic și a consemnat un impas, să sperăm că de moment. Pierderea de 770 milioane euro este un cost pentru buget, dar nu poate cauza în sine un derapaj”, afirmă președintele Consiliului Fiscal.

În opinia sa, problema este că discuțiile privind această reformă nu au fost purtate la timp. Dăianu susține că, în lunile următoare, trebuie construit un consens astfel încât proiectul de buget pentru 2027 să includă reforma, dar în limitele impuse de continuarea consolidării fiscale. El subliniază că o reformă credibilă a salarizării ar contribui inclusiv la îmbunătățirea ratingului suveran și la consolidarea încrederii în politica economică.

România, prinsă între deficite și riscul valutar

Potrivit analizei Consiliului Fiscal, România a trăit ani la rând „mult peste posibilități”, pe fondul unor politici bugetare greșite. Situația a dus la acumularea simultană a unui deficit bugetar ridicat și a unui deficit de cont curent important.

Dăianu atrage atenția că România, nefiind membră a zonei euro, este expusă și riscului valutar. În același timp, apartenența la Uniunea Europeană reprezintă un avantaj major prin accesul la fonduri europene și prin posibilitatea de a beneficia de sprijin în situații dificile. Acest sprijin este însă condiționat de respectarea angajamentelor asumate.

În 2026, datoria publică a depășit 60% din PIB, față de aproximativ 35% în 2019, iar circa jumătate din datorie este externă.

Deficitul s-a redus, dar ajustarea are costuri

Execuția bugetară din primele șapte luni arată un deficit de 2,34% din PIB, cu aproximativ 1,7 puncte procentuale sub nivelul din perioada similară a anului trecut. În opinia lui Dăianu, acest rezultat confirmă continuarea fermă a consolidării bugetare.

Ajustarea s-a realizat prin înghețarea salariilor și pensiilor, reducerea ponderii acestora în PIB și majorarea unor taxe, în special TVA și accize. Economistul consideră că această combinație a fost inevitabilă, deoarece alternative precum tăieri drastice de cheltuieli sau creșteri foarte rapide ale veniturilor fiscale nu erau realiste.

Totuși, consolidarea are un cost economic și social. O ajustare de peste trei puncte procentuale din PIB în perioada 2025-2026 nu putea fi realizată fără efecte asupra puterii de cumpărare și asupra companiilor.

Dăianu avertizează și asupra instabilității politice, pe care agențiile de rating o urmăresc ca factor de risc pentru perspectiva procesului de consolidare.

2026 ar putea aduce o recesiune ușoară

Fondurile europene vor continua să susțină economia în 2026, chiar dacă România nu va reuși să absoarbă integral toate fondurile din PNRR. Aceste resurse sunt cu atât mai importante cu cât impactul ajustării bugetare este sever.

Dăianu admite posibilitatea unei recesiuni ușoare în acest an. Pentru 2027, estimează o creștere economică de aproximativ 2%, în condițiile în care inflația ar putea coborî sub 4% la finalul anului, dacă nu apar noi șocuri majore.

El consideră că ritmul de creștere a cheltuielilor publice cu salariile și pensiile nu trebuie să depășească dinamica PIB-ului nominal, iar eventualele indexări trebuie realizate prudent.

Ținta pentru deficitul bugetar în 2027 ar trebui să fie în jurul nivelului de 5,5% din PIB, obiectiv dificil, dar posibil dacă România îmbunătățește semnificativ colectarea veniturilor fiscale.

Presiuni suplimentare din apărare, energie și geopolitică

Președintele Consiliului Fiscal avertizează că dezvoltarea capacității de apărare europene, inclusiv în România, va pune presiune suplimentară asupra bugetelor publice. În paralel, schimbările climatice afectează patrimoniul economic și modifică fluxurile și alocările de resurse.

Cursa tehnologică pentru inteligența artificială generează, la rândul ei, o cerere tot mai mare de energie și materii prime și poate contribui la înăsprirea condițiilor financiare globale. Dăianu atrage atenția și asupra riscurilor sistemice asociate dereglementării industriei financiare.

În acest context, România trebuie să ajungă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice. Reducerea deficitului spre 3% din PIB până în jurul anului 2030 este necesară, iar deficitele mici și ușor de finanțat reprezintă, în opinia sa, o condiție pentru aderarea la zona euro.

„Repararea bugetului public este ca o bătălie pentru apa grea”

Dăianu recomandă valorificarea rezervelor de eficiență din sectorul public, utilizarea mai bună a fondurilor europene și valorificarea programului SAFE. În același timp, este nevoie de o combatere mai eficientă a evaziunii fiscale, optimizărilor fiscale și corupției, precum și de reforme în administrația publică.

România trebuie, de asemenea, să își folosească inteligent resursele de energie și materii prime.

„Dacă vom avansa în aceste domenii, vom înlesni reducerea în continuare a deficitului bugetar (și a celui de cont curent), stabilizarea datoriei publice, o economie mai competitivă, o capacitate superioară de a amortiza șocuri adverse. Repararea bugetului public este ca o bătălie pentru apa grea”, a transmis Daniel Dăianu.