Costul forței de muncă a crescut în România. Construcțiile și industria extractivă, în topul scumpirilor

Costurile suportate de angajatori pentru forța de muncă au continuat să crească în România, însă evoluția diferă semnificativ de la un sector la altul. În trimestrul al doilea din 2026, costul orar al forței de muncă, ajustat în funcție de numărul zilelor lucrătoare, a fost cu 1,8% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Față de primul trimestru al acestui an, indicatorul a scăzut însă cu 0,32%, semnalând o temperare pe ansamblul economiei.

Construcțiile conduc clasamentul creșterilor

Cele mai mari majorări anuale ale costului orar al forței de muncă au fost raportate în construcții și industria extractivă. În construcții, costurile au crescut cu 5,71% față de trimestrul al doilea din 2025, în timp ce industria extractivă a înregistrat un avans de 5,63%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Creșteri importante au mai fost consemnate în activitățile de servicii administrative și servicii suport, unde costul orar a urcat cu 5,33%, precum și în hoteluri și restaurante, cu 4,99%.

Euro urcă la un nou maxim istoric, 5,3527 lei. O parte din salt vine din evoluția monedei europene, dar presiunea de fond asupra leului rămâne

14:11

UE riscă să devină „omul bolnav al lumii“ dacă întârzie reformele lui Draghi

13:31

Industria prelucrătoare a avut o majorare de 4,07%, iar activitățile profesionale, științifice și tehnice au înregistrat un plus de 4,03%.

Datele arată astfel că presiunea asupra costurilor cu angajații rămâne ridicată în sectoarele productive și în unele domenii intens dependente de forța de muncă.

Administrația publică și educația, la polul opus

Nu toate domeniile au înregistrat creșteri. Cele mai importante scăderi anuale ale costului orar al forței de muncă au fost raportate în administrația publică și în învățământ.

În administrația publică, costul orar s-a redus cu 5,79% față de trimestrul al doilea din 2025, în timp ce în învățământ scăderea a fost de 4,70%.

Pe componente, cheltuielile directe, respectiv cele salariale, au crescut cu 1,79% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile indirecte, non-salariale, au avut un avans de 1,90%.

Evoluția indică faptul că majorarea costului total al muncii nu este determinată exclusiv de salarii, ci și de celelalte cheltuieli asociate angajării.

Costurile au scăzut în mai multe sectoare față de primul trimestru

Comparativ cu primele trei luni ale anului, situația este mai echilibrată. INS a raportat atât creșteri, cât și reduceri ale costului orar al forței de muncă în funcție de activitatea economică.

Cea mai importantă scădere a fost înregistrată în hoteluri și restaurante, unde costul orar s-a redus cu 3,20%.

Au urmat sectorul informații și comunicații, cu o scădere de 3,09%, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 1,86%, și activitățile profesionale, științifice și tehnice, cu 1,79%.

Prin urmare, unele domenii care au avut creșteri importante față de anul trecut au început să înregistreze ajustări pe termen scurt.

Industria extractivă, cea mai mare creștere trimestrială

La polul opus, industria extractivă a avut cea mai puternică majorare a costului orar al forței de muncă față de trimestrul anterior. În acest sector, costurile au crescut cu 6,88% în trimestrul al doilea din 2026.

O creștere de 3,10% a fost consemnată în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. În învățământ, costul orar a urcat cu 2,42%, iar în tranzacțiile imobiliare cu 2,15%.

În același timp, la nivelul întregii economii, componenta salarială a costului forței de muncă s-a redus cu 0,33% față de primul trimestru, iar cheltuielile non-salariale au scăzut cu 0,20%.

Presiunea asupra angajatorilor rămâne ridicată

Evoluția din trimestrul al doilea arată o piață a muncii în care costurile nu se mișcă uniform. Pe de o parte, construcțiile, industria extractivă, producția și serviciile suport au continuat să resimtă presiuni asupra costurilor. Pe de altă parte, administrația publică și învățământul au înregistrat reduceri importante față de anul precedent.

Creșterea anuală de 1,8% a costului orar, combinată cu scăderea trimestrială de 0,32%, indică o evoluție mixtă a cheltuielilor angajatorilor.