România a înregistrat în luna iulie 2026 cea mai puternică scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, într-un moment în care consumul la nivelul blocului comunitar a avut, în ansamblu, o evoluție pozitivă. Datele Eurostat arată că vânzările au avansat cu 1% în UE și cu 0,6% în zona euro față de iulie 2025, în timp ce România a consemnat un declin de 5,7%.
Scăderea din România a fost urmată, la mare distanță, de cele din Germania, de 2,5%, Italia, de 1%, și Spania, de 0,7%. În cele mai multe economii europene, comerțul cu amănuntul a avut astfel o evoluție mai favorabilă decât în România, conform Eurostat.
Datele Eurostat arată însă o situație diferită atunci când comparația este făcută de la o lună la alta. În iulie, față de iunie 2026, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,6% în zona euro și cu 0,4% în Uniunea Europeană.
România s-a numărat printre statele care au raportat creșteri lunare. Vânzările au avansat cu 0,8%, după creșteri mai mari în Letonia, de 2,5%, Cipru, 2%, Luxemburg, 1,8%, Slovenia, 1,7%, Croația, 1,4%, și Ungaria, 1%.
Statisticile publicate anterior de Institutul Național de Statistică indică o scădere și mai accentuată a comerțului românesc în ritm anual. În serie brută, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, fără comerțul cu autovehicule și motociclete, s-a redus cu 6,2% în iulie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025.
Declinul a fost determinat de toate cele trei mari componente analizate de INS.
Comerțul cu carburanți pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 7%, vânzările de produse nealimentare au coborât cu 6,4%, iar comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun s-a redus cu 5,4%.
Și după ajustarea în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, rezultatul rămâne negativ. Volumul cifrei de afaceri a scăzut cu 6,1% față de iulie 2025.
În seria ajustată, vânzările de produse nealimentare au avut cea mai mare diminuare, de 6,7%. Comerțul cu alimente, băuturi și tutun a scăzut cu 5,8%, iar vânzările de carburanți au fost mai mici cu 4,4%.
Evoluția indică o reducere a consumului pe mai multe categorii, nu doar o problemă concentrată într-o singură zonă a comerțului.
Contextul este cu atât mai important cu cât inflația ridicată a continuat să afecteze puterea de cumpărare a populației. Scumpirile îi determină pe consumatori să fie mai atenți la cheltuieli, să amâne achizițiile mai costisitoare și să se orienteze către produse mai ieftine sau promoții.
Comparativ cu luna precedentă, datele INS arată o creștere puternică în serie brută. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost mai mare cu 7% în iulie față de iunie.
Cea mai mare contribuție a venit din comerțul cu carburanți, unde vânzările au crescut cu 12,7%. Comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun a avansat cu 7,6%, iar vânzările de produse nealimentare au crescut cu 4,1%.
După ajustarea pentru sezonalitate și zile lucrătoare, ritmul lunar a fost însă mult mai modest: plus 0,8%.
În seria ajustată, comerțul cu carburanți a crescut cu 2,2%, iar vânzările de alimente, băuturi și tutun au urcat cu 0,9%. În schimb, produsele nealimentare au înregistrat o ușoară scădere, de 0,1%.
Diferența dintre evoluția lunară și cea anuală evidențiază presiunea exercitată asupra consumului. Deși luna iulie a adus o ușoară revenire față de iunie, nivelul vânzărilor rămâne semnificativ sub cel din urmă cu un an.
România se confruntă astfel cu o situație atipică în raport cu principalii parteneri europeni: în timp ce comerțul cu amănuntul din UE a crescut în ritm anual, consumul intern a avut în iulie cea mai severă contracție din blocul comunitar.