Dosarul BALA II: proiectul de peste un miliard de lei reclamat de WWF la Bruxelles rămâne în așteptare

Proiectul hidrotehnic BALA II, estimat la peste 1 miliard de lei, a fost reclamat de WWF Europa Centrală și de Est la Comisia Europeană în 2024, iar procedura europeană este încă deschisă. Bruxelles-ul confirmă existența plângerii, dar nu spune că aceasta a blocat proiectul. Investiția ar fi trebuit să redistribuie debitul Dunării în zona Bala și să crească nivelul apei cu până la 1,20 metri în zona bifurcației.

O plângere europeană, dar fără confirmarea unui blocaj

WWF CEE a sesizat Comisia Europeană în iunie 2024 cu privire la proiectul planificat pe brațul Bala. Organizația a ridicat probleme legate de respectarea legislației de mediu, justificarea investiției și soluția tehnică aleasă.

Comisia Europeană confirmă că plângerea există și că procedura nu a fost închisă. Bruxelles-ul precizează însă că nu se opune în principiu unei intervenții hidrotehnice, cu condiția ca aceasta să respecte legislația europeană și națională, să fie fundamentată corespunzător și să fie precedată de consultarea părților interesate.

Centrele de date, marea problemă climatică absentă de pe agenda ONU

14:25

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

După analizarea sesizării, Comisia a facilitat un dialog între Autoritatea de Management pentru Programul Transport și organizația reclamantă.

Important: Comisia nu confirmă că plângerea WWF a suspendat sau a blocat juridic proiectul. Procedura rămâne deschisă până la înregistrarea unor progrese suficiente în rezolvarea problemelor ridicate.

Disputa politică a amplificat cazul

Subiectul a revenit în centrul atenției după criza hidrologică de la Cernavodă și oprirea reactoarelor centralei nucleare.

Sorin Grindeanu a susținut că proiectul ar fi fost blocat de organizații de mediu și a afirmat că două ONG-uri ar fi sesizat Bruxelles-ul.

Răspunsul Comisiei Europene oferă însă o imagine diferită: instituția confirmă o singură plângere, depusă de WWF CEE, și nu confirmă că Greenpeace ar fi formulat o sesizare similară.

Prin urmare, existența unei plângeri europene este certă, dar afirmația că ONG-urile au blocat proiectul nu este susținută de răspunsul transmis de Comisie.

Proiectul costă circa 1,02 miliarde de lei, nu un miliard de euro

O altă controversă privește valoarea investiției. Sorin Grindeanu a vorbit despre un proiect de „un miliard de euro”. Potrivit indicatorilor tehnico-economici aprobați prin HG nr. 1.079/2024, valoarea totală este de 1.020.762.000 de lei, inclusiv TVA, adică aproximativ 200 de milioane de euro.

Din această sumă, circa 841 de milioane de lei sunt prevăzuți pentru lucrări de construcții și montaj. Finanțarea urma să fie asigurată prin Programul Transport 2021-2027 și de la bugetul de stat, în limita creditelor bugetare aprobate.

Ce ar trebui să facă BALA II

Proiectul urmărește intervenția asupra zonei de bifurcație dintre brațul Bala și Dunărea Veche, unde distribuția debitului afectează atât navigația, cât și nivelul apei în aval.

Soluția tehnică prevede, între altele:

• restaurarea unui vechi braț al Dunării, cu o lungime de aproximativ 3,4 kilometri;
• intervenții asupra pragului de fund de pe brațul Bala;
• lucrări de dragaj pe Dunărea Veche;
• redistribuirea debitului către Dunărea Veche;
• menținerea unei rute pentru migrația sturionilor.

Potrivit documentației proiectului, intervențiile ar putea ridica nivelul Dunării în zona bifurcației Bala cu până la 1,20 metri și ar îmbunătăți condițiile de navigație.

Proiectul încearcă astfel să combine obiectivele de navigație cu cele de protecție a mediului, inclusiv prin păstrarea unei căi de migrație pentru speciile de pești.

Ar fi împiedicat BALA II oprirea reactoarelor de la Cernavodă?

Legătura dintre proiect și alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă este reală, însă nu poate fi transformată într-o certitudine privind criza actuală.

O redistribuire mai echilibrată a debitului către Dunărea Veche ar putea îmbunătăți condițiile hidrologice în aval, inclusiv în zona Cernavodă. Totuși, obiectivul oficial al proiectului este îmbunătățirea navigației și restaurarea zonei de bifurcație, nu asigurarea directă a apei pentru centrala nucleară.

De asemenea, creșterea de până la 1,20 metri se referă la zona bifurcației Bala, nu la priza de apă a centralei.

Prin urmare, nu există suficiente elemente publice pentru a afirma că finalizarea BALA II ar fi garantat evitarea opririi reactoarelor în condițiile hidrologice extreme din august 2026.

Investiția ar fi putut însă crește reziliența sistemului prin modificarea distribuției debitului și reducerea dezechilibrului existent între cele două brațe.

Un proiect aprobat în 2024, dar încă neexecutat

Investiția a primit acord de mediu și a fost declarată de utilitate publică și interes național în septembrie 2024. Cu toate acestea, lucrările majore nu au fost realizate până la izbucnirea crizei hidrologice din 2026.

După scăderea severă a debitelor, autoritățile au apelat la măsuri de urgență precum dragaje, pompe, barje și diguri provizorii pentru a menține condițiile necesare în zona Cernavodă.

Situația a readus BALA II pe agenda Guvernului, însă rămân întrebări privind motivele pentru care investiția nu a avansat după aprobarea sa.

Bruxelles-ul nu a închis dosarul

Cazul BALA II rămâne astfel prins între trei realități.

Prima: WWF CEE a sesizat oficial Comisia Europeană, iar procedura este încă deschisă.

A doua: Bruxelles-ul nu afirmă că plângerea a blocat investiția și nu a dispus suspendarea proiectului.

A treia: statul român avea proiectul aprobat și declarat de interes național încă din 2024, dar lucrările nu au fost finalizate înaintea crizei de la Cernavodă.

Dosarul arată astfel mai degrabă o combinație de întârzieri administrative, controverse de mediu și dispute politice decât existența unui simplu „blocaj al ONG-urilor”.