Explozia AI pune presiune pe tranziția energetică: centrele de date consumă tot mai multă energie și apă

Infrastructura digitală necesară funcționării inteligenței artificiale (AI) riscă să devină una dintre principalele amenințări la adresa obiectivelor europene și globale de tranziție energetică, avertizează specialiștii într-o analiză realizată pe baza unui raport al Environmental Coalition on Standards (ECOS) și al think tank-ului Open Future.

Raportul, intitulat „From Innovation to Overshoot: How Data Centre Expansion Risks Derailing Climate Goals”, atrage atenția asupra costurilor de mediu generate de extinderea rapidă a centrelor de date. Deși AI este percepută adesea drept o tehnologie predominant digitală și „curată”, funcționarea modelelor de inteligență artificială presupune infrastructuri fizice complexe, cu un consum ridicat de electricitate, apă și materii prime.

Centrele de date, în centrul exploziei AI

Centrele de date găzduiesc servere, echipamente de stocare și rețele de calcul care permit funcționarea serviciilor digitale, inclusiv a modelelor de inteligență artificială. Odată cu dezvoltarea AI, au apărut facilități specializate dotate cu mii sau chiar zeci de mii de procesoare grafice și unități de procesare tensorială.

Spania obține o victorie istorică într-o dispută de lungă durată privind subvențiile pentru energia regenerabilă

18:47

FMI și OCDE avertizează: Inteligența Artificială ar putea accentua decalajele dintre țările bogate și cele sărace

16:04

Potrivit analizei, Microsoft a construit pentru OpenAI un supercomputer cu peste 285.000 de nuclee CPU și 10.000 de GPU-uri, conectate printr-o rețea de 400 Gb/s. Meta, la rândul său, a dezvoltat un supercomputer pentru cercetarea în AI echipat cu 16.000 de GPU-uri Nvidia A100.

Extinderea acestei infrastructuri se reflectă direct în consumul global de electricitate.

Agenția Internațională a Energiei estimează că centrele de date au reprezentat aproape 60% din creșterea consumului de electricitate în sectorul clădirilor în 2024. În același an, capacitatea instalată a centrelor de date a crescut cu aproximativ 20%, echivalentul a circa 15 GW, în special în Statele Unite și China.

Europa se confruntă cu o creștere accelerată

În Uniunea Europeană, centrele de date consumau în 2022 între 45 și 65 TWh, reprezentând aproximativ 1,8%-2,6% din consumul total de electricitate al blocului comunitar.

Irlanda este unul dintre cele mai relevante exemple. Consumul de energie al centrelor de date s-a triplat din 2015 și a ajuns la aproximativ 18% din consumul total de electricitate al țării.

Creșteri importante ale ponderii centrelor de date în consumul de energie au fost înregistrate și în Olanda, Luxemburg și Danemarca.

Un raport McKinsey din 2024 estimează că necesarul energetic al centrelor de date din Europa s-ar putea tripla până în 2030, de la aproximativ 62 TWh la peste 150 TWh. Astfel, ponderea lor în consumul european de electricitate ar putea ajunge la circa 5%.

AI nu este singura sursă a presiunii energetice

Autorii analizei subliniază că inteligența artificială nu este singurul factor care alimentează creșterea consumului energetic al infrastructurii digitale.

Mineritul Bitcoin consumă anual între 155 și 172 TWh, în timp ce platformele de streaming Netflix și YouTube ar utiliza împreună peste 200 TWh. La rândul său, cloud gaming-ul poate necesita aproximativ 340 de wați pentru fiecare utilizator, numai la nivelul centrelor de date.

Toate aceste activități contribuie la creșterea necesarului de infrastructură digitală, într-un moment în care Europa încearcă să reducă dependența de combustibili fosili și emisiile de carbon.

Emisiile companiilor tech, în creștere

Raportul pune sub semnul întrebării și obiectivele climatice asumate de marile companii de tehnologie.

Potrivit datelor prezentate în analiză, Google și-a majorat emisiile cu 48% față de 2019, în timp ce Microsoft a raportat o creștere de aproape 30% comparativ cu 2020. Meta și-a dublat emisiile față de 2019.

Amazon a raportat o reducere de 3% a amprentei de carbon, însă a fost eliminată din inițiativa Science Based Targets, pe fondul criticilor privind lipsa unui plan considerat credibil pentru reducerea emisiilor.

La nivel general, cercetările citate în analiză estimează că emisiile reale ale companiilor din sectorul tehnologic ar putea fi de 6,6 ori mai mari decât cele raportate public.

Nu este doar o problemă de electricitate

Impactul centrelor de date nu se limitează la consumul de energie și emisiile de carbon. Un alt factor important este consumul de apă necesar sistemelor de răcire.

Potrivit analizei, un centru de date Google utilizează, în medie, aproximativ 1,7 milioane de litri de apă pe zi. În plus, apa este consumată pe întregul lanț de producție al echipamentelor, de la extracția materiilor prime până la fabricarea semiconductorilor.

Modelele AI generează, la rândul lor, un consum suplimentar de resurse. Raportul estimează că sisteme precum ChatGPT pot utiliza aproximativ doi litri de apă pentru fiecare 10-50 de interogări, în funcție de condițiile de funcționare și infrastructura utilizată.

UE are nevoie de o strategie mai coerentă

Experții de mediu consideră că Uniunea Europeană nu are încă o strategie care să acopere în mod coerent întregul lanț valoric al centrelor de date destinate AI.

Există deja mai multe instrumente legislative, printre care Directiva privind eficiența energetică, regulile Ecodesign pentru servere și echipamente de stocare, precum și cadrul de raportare privind sustenabilitatea corporativă.

De asemenea, Directiva privind energia din surse regenerabile stabilește obiectivul ca cel puțin 42,5% din consumul total de energie al UE să provină din surse regenerabile până în 2030. Totuși, aceasta nu stabilește ținte obligatorii specifice pentru centrele de date.

În opinia specialiștilor citați, ritmul accelerat de dezvoltare a infrastructurii AI riscă să creeze o contradicție între expansiunea economiei digitale și obiectivele de decarbonizare ale Europei.