Norvegia cere UE să renunțe la criticile privind forajele petroliere din Arctica

Norvegia acuză Uniunea Europeană de ipocrizie în privința exploatărilor de petrol și gaze din Arctica și susține că Europa are nevoie de resursele energetice ale regiunii pentru a-și asigura aprovizionarea. Oslo avertizează, în același timp, că producția proprie de hidrocarburi este în declin și că menținerea acesteia va necesita noi foraje și investiții.

Oslo: Europa are nevoie de gazul norvegian

Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a criticat poziția Comisiei Europene, care susține din 2021 interzicerea la nivel global a noilor foraje de petrol și gaze în regiunea arctică, arată Politico.

Declarațiile au fost făcute la conferința Northern Seas Offshore de la Stavanger, în contextul în care Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze al UE și al doilea furnizor de petrol, după reducerea importurilor europene din Rusia.

CNIR: Autostrada A13 Brașov-Bacău va avea 174 de km și va fi împărțită în cinci loturi

10:54

Producția industrială a UE s-a redresat în 2025, după doi ani consecutivi de scădere

09:46

Aasland a arătat că poziția Bruxelles-ului este în contradicție cu acțiunile unor state membre. Germania și Polonia continuă să încheie acorduri energetice cu Norvegia, iar companiile din cele două țări investesc sau cumpără hidrocarburi norvegiene.

Polonezul Orlen a investit recent în exploatări offshore din Marea Norvegiei, în timp ce compania germană Uniper a semnat cu Equinor un contract pe 15 ani pentru achiziția de gaze.

„Europa are 27 de piețe energetice”

Ministrul norvegian consideră că lipsa unei politici energetice unitare reprezintă una dintre problemele majore ale UE.

„Avem 27 de piețe energetice. Nu discută între ele”, a spus Aasland, susținând că statele membre au strategii diferite atunci când vine vorba despre viitorul aprovizionării cu energie.

În opinia sa, această fragmentare afectează și capacitatea Europei de a atrage investiții în sectorul energetic. Aasland avertizează că investițiile se îndreaptă tot mai mult către Statele Unite și Asia și se întreabă ce mai susține competitivitatea energetică europeană.

Norvegia se pregătește pentru declinul producției

Presiunile Norvegiei pentru continuarea explorărilor vin în contextul în care producția de petrol și gaze a țării este așteptată să scadă în următoarele decenii.

Torgeir Stordal, directorul general al Norwegian Offshore Directorate, a estimat că, în cel mai favorabil scenariu, producția de petrol a Norvegiei ar putea coborî de la aproximativ 230 de milioane de metri cubi standard echivalent petrol în 2026 la circa 150 de milioane în 2050. Într-un scenariu pesimist, aceasta ar putea ajunge la doar 30 de milioane de metri cubi.

Oficialii și reprezentanții industriei petroliere susțin că noi explorări și tehnologii mai eficiente sunt necesare pentru exploatarea rezervelor existente și pentru limitarea declinului producției.

Marea Barents, în centrul atenției

O parte importantă a speranțelor Norvegiei este legată de Marea Barents, situată în nordul țării și considerată o zonă cu potențial pentru noi exploatări.

Aasland a descris regiunea drept un spațiu important pentru viitoarea securitate energetică a Europei și i-a îndemnat pe oficialii europeni să viziteze zona pentru a înțelege potențialul acesteia.

Norvegia argumentează că industria petrolieră rămâne importantă nu doar pentru veniturile țării, ci și pentru securitatea energetică europeană, într-un moment în care UE încearcă să-și reducă dependența de importurile rusești.

Ecologiștii avertizează asupra riscurilor

Organizațiile de mediu se opun însă extinderii forajelor arctice. Acestea avertizează că intensificarea activităților petroliere poate crește riscul de accidente și deversări și poate afecta ecosistemele marine vulnerabile ale regiunii.