Dublă povară fiscală în 2026: unele companii vor plăti simultan impozit pe profit, ICAS și taxa pe afiliați

Intrarea în vigoare a Pachetului 2 fiscal și prelungirea, prin Ordonanța Trenuleț, a impozitului specific din sectorul petrol și gaze creează o situație nouă pentru mediul de afaceri. Anumiți contribuabili ar putea ajunge să achite concomitent impozit pe profit, impozit suplimentar pe cifra de afaceri din zona petrol și gaze (ICAS) și așa-numita „taxă pe afiliați”, generată de limitarea deductibilității unor cheltuieli cu entități afiliate nerezidente. Specialiștii în fiscalitate avertizează că această suprapunere nu a fost intenționată inițial și produce incertitudine în aplicare.

Pachetul 2 fiscal, adoptat prin Legea 239/2025, a introdus un regim special care limitează deductibilitatea anumitor cheltuieli efectuate cu entități afiliate din afara României. Măsura, cunoscută informal ca „taxa pe afiliați”, urmărește să protejeze baza de impozitare și să reducă transferul profiturilor în afara țării. În paralel, Ordonanța de Urgență 89/2025, supranumită Ordonanța Trenuleț, a prelungit aplicarea ICAS, un impozit suplimentar aplicabil companiilor din sectorul petrol și gaze, care ar fi trebuit să expire la finalul anului precedent.

Lipsa corelării dintre cele două reglementări

Potrivit Anamariei Chiru, Tax Partner în cadrul Dobrinescu Dobrev SCA, la momentul elaborării Pachetului 2 fiscal s-a pornit de la premisa că ICAS nu va mai fi în vigoare. În acest context, nu a fost introdusă o excepție care să excludă contribuabilii supuși ICAS din aria de aplicare a taxei pe afiliați. Prelungirea ulterioară a ICAS a generat o suprapunere de regimuri fiscale, cu efecte directe asupra anumitor companii.

Giganții auto joacă la limită: miliarde „pe hârtie” din taxe, într-un moment politic exploziv

20:21

Statul pune pe masă peste un miliard de euro pentru industrie. Noua schemă de ajutor vizează reducerea dependenței de importuri

18:21

Regimul de limitare a deductibilității nu se aplică tuturor plătitorilor de impozit pe profit. Legiuitorul a prevăzut explicit mai multe categorii exceptate: contribuabilii menționați la art. 15 din Codul fiscal, precum unitățile de învățământ, organizațiile nonprofit și cultele religioase, contribuabilii care au realizat o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro în anul precedent și instituțiile de credit, inclusiv sucursalele din România ale băncilor străine.

Logica acestor excluderi este că acolo unde baza de impozitare este deja „protejată” printr-un impozit pe cifra de afaceri, nu se mai impune o limitare suplimentară a deductibilității anumitor cheltuieli. Această abordare nu a fost însă extinsă și la companiile care intră sub incidența ICAS.

Cine este afectat în mod direct

În lipsa unei excluderi exprese, companiile din sectorul petrol și gaze care aplică ICAS și care au realizat în 2025 o cifră de afaceri sub pragul de 50 milioane de euro pot fi obligate, în 2026, să suporte simultan impozitul pe profit, ICAS și efectele taxei pe afiliați. Practic, acești contribuabili pot avea cheltuieli intra-grup nedeductibile atât prin mecanismul ICAS, cât și prin noile reguli privind tranzacțiile cu entități afiliate nerezidente.

În cazul companiilor din același sector care depășesc pragul de 50 milioane de euro cifră de afaceri, situația este diferită. Acestea continuă să datoreze impozit pe profit și impozit suplimentar pe cifra de afaceri, însă pot fi considerate excluse de la aplicarea taxei pe afiliați din perspectiva plafonului de venituri, chiar dacă nu intră sub incidența IMCA, fiind vizate de ICAS.

Riscul unei duble restrângeri a deductibilității

Specialiștii atrag atenția că menținerea ICAS fără o corelare clară cu noul regim aplicabil tranzacțiilor cu afiliați nerezidenți creează o „ruptură de logică” în arhitectura fiscală. ICAS a fost conceput inițial ca o măsură temporară și a suferit mai multe modificări de-a lungul existenței sale. Prelungirea acestuia, în absența unor clarificări legislative, poate conduce la aplicarea concomitentă a două mecanisme fiscale care operează pe aceeași premisă: limitarea deductibilității unor cheltuieli intra-grup.

Reprezentanții Dobrinescu Dobrev SCA consideră că, fără intervenția explicită a legiuitorului, contribuabilii supuși ICAS riscă să suporte o dublă restrângere a deductibilității, cu impact direct asupra profitabilității și asupra predictibilității fiscale. Situația ridică semne de întrebare privind coerența politicilor fiscale și modul în care acestea sunt armonizate atunci când măsurile temporare devin permanente sau sunt prelungite succesiv.