„Epidemia de bunăstare” aduce goana după Ozempic și noua obsesie pentru proteine

În ultima vreme, pare că s-a întâmplat ceva pe rafturile din supermarket din Europa. Produsele alimentare par realmente disperate să ne spună câte grame de proteine conțin. „Bol mare de proteine”, anunță o porție – nu foarte veselă – de ou fiert și spanac, care se străduiește să atragă atenția suficient de mult încât să devină, în cele din urmă, cina cuiva. „Găsiți 44 g proteine în acest Bang Bang Chicken”; „Acest piept de vită are doar 33 g”. Poveste se repetă și prin restaurantele din Marea Britanie, unde salatele, sandwich-urile și gustările sunt toate îmbogățite și consolidate cu proteine. Chiar și Subway, cartierul general al bombelor cu carbohidrați, a introdus un „bol cu proteine”.

Dar, de câte grame de proteine avem nevoie, de fapt? Chiar trebuie să mănânce toată lumea ca Superman? În SUA, doza zilnică recomandată este de doar 0,8 grame de proteine per kilogram de greutate corporală. În Marea Britanie, aportul zilnic de referință este de 0,75 g per kg pe zi.

„Pentru majoritatea oamenilor, o țintă bună este în jur de 20-30 g de proteine per masă”, spune nutriționistul Kat Chan, care sugerează că unii ar putea beneficia de mai mult. „Necesarul de proteine este mai mare în diverse etape ale vieții, în special cele care implică creștere, refacere sau tranziții hormonale – deci asta include adolescența, sarcina, perioada post-partum, perimenopauza, menopauza și vârsta înaintată. Proteinele ajută și la reglarea glicemiei, ceea ce este important pentru dispoziție, concentrare și energie constantă. Aportul de proteine poate fi deosebit de util pentru persoanele care se confruntă cu mese neregulate, probleme digestive sau stres cronic”, spune ea, citată de Financial Times.

Cine suportă cu adevărat costurile războiului din Ucraina? O privire detaliată asupra poverii financiare împărțite

17:22

Orașele europene care recompensează turiștii veniți în vizită și transformă vacanța într-o experiență profitabilă

16:43

Foto: Unsplash

Mania proteinelor devine tot mai puternică

O fi bun Bei Huel, „prânzul într-o sticlă”, care conține până la 35 g de proteine vegetale per recipient? Băutura a avut un succes atât de mare, încât compania a raportat venituri de 214 milioane de lire sterline în 2024. Iar Huel e doar una dintre opțiuni. Hashtagul „protein” are peste 30 de milioane de etichete pe Instagram. Pe TikTok, tineri și tinere își fac amestecuri înfricoșătoare de cafea neagră, stevie și pudre proteice – #proffee – bombă care livrând până la 50 g de proteine cu care, de regulă, își încep ziua.

Dietele și, în general, obiceiurile alimentare au mereu cicluri. Ce s-a întâmplat mai vechea mantră „cinci porții de fructe și legume pe zi”? Noua obsesie pentru grame amintește de primele programe gen WeightWatchers, unde clienții erau nevoiți să își cântărească meticulos porțiile pe micro-cântare înainte de fiecare masă, comentează sursa citată. A urmat apoi nebunia Atkins, fără carbohidrați, și, mai apoi, prietenul ei apropiat, dieta Paleo. Apoi au venit concepte tot mai sofisticate, ca „mindful eating”, granola și era plant-based, care au dus la un vârf (periculos?) de veganism.

„Pur și simplu mănâncă mâncare! Nu prea multă. Mai ales plante”, recomanda Michael Pollan, oracolul de odinioară al alimentației sănătoase. Pfff! Dar câte grame sunt în asta?

Foto: Unsplash

Carnivorii s-au întors

Acum, pendulul pare să fie în oscilație inversă. La patru ani după ce a interzis toate produsele animale din restaurantul său cu trei stele Michelin, faimosul Eleven Madison Park din New York, chef Daniel Humm a anunțat că reintroduce carnea în meniu. Sau, cum a formulat într-o postare pe rețele sociale: „Vom integra noul nostru limbaj culinar într-un meniu care îmbrățișează alegerea”. Cu alte cuvinte: s-au întors carnivorii.

De unde a apărut această adevărată manie pentru proteine? În parte, este rezultatul marii epidemii de „wellness”, întâlnită mai ales în rândul tinerilor, care și-au transformat sănătatea și fitnessul în întreaga lor identitate. Un alt factor declanșator a fost creșterea utilizării semaglutidei, cunoscută mai bine sub numele de medicamente pentru slăbit precum Ozempic și Wegovy, comentează sursa citată. Aceste „injecții miraculoase” reduc pofta de mâncare, dar pot duce la pierdere de masă musculară. De aceea, utilizatorilor li se recomandă să facă exerciții și să aibă o dietă bogată în proteine în timpul tratamentului.

Foto: Unsplash

Piața menopauzei – un paradis al proteinelor

Piața menopauzei este obsedată de pierderea masei musculare și de eventualitatea în care, dacă femeile nu mănâncă suficiente proteine după 40 de ani, mintea ar putea să li se rătăcească comlet și oasele să li se transforme în praf. Creșterea consumului de proteine susține o piață în plină expansiune, care numai în SUA este evaluată la 114,4 miliarde de dolari. Prognozele spun că va crește anual cu 1,9%, până în 2028.

„Presupun că această focalizare obsesivă pe construirea masei musculare este un răspuns direct la dictatele pandemiei, care ne-au lăsat emasculați și vulnerabili. Mă mai întreb dacă nu cumva estetica „puternicului” ar putea fi o consecință a unei noi ordini mondiale, în care politica puterii și dominației a înlocuit mlădițele fragile ale unor abilități diplomatice mai blânde (a se citi vegane)”, scrie editorialistul Financial Times.

Masa musculară incredibilă este un răspuns subconștient la sentimentul de amenințare. O trecere în modul de luptă. Evident, este și o expresie a elitismului: pudrele proteice sunt scumpe, iar în această goană nebună după corpul perfect chiar există un narcisism de tip Patrick Bateman.

Foto: Unsplash

Revine zelul macho în anii ’80

Bateman era el însuși o parodie a obsesiei anilor 1980 pentru self-care, îngrijire și bogăție personală. Era o eră a wellness-ului puțin diferită – cu aparate de vâslit și abdomene în loc de competiții Hyrox și proffee – dar animată de același zel macho. Patruzeci de ani mai târziu, ne aflăm din nou în același ciclu: mai slabi, mai fibre și mai agresivi. Între timp, Bateman a devenit un icon stilistic, iar noi am ratat esențialul.

În plus, o dietă hiperproteică poate duce la balonare și probleme digestive – iar asta nu e deloc sexy. Chan recomandă: „În loc să încerci să maximizezi gramele, gândește-te la consistență și calitate. Echilibrul potrivit îi poate ajuta pe oameni să se simtă mai ancorați, mai concentrați și mai puțin dominați de pofte. Dar proteina nu este un nutrient miraculos. Funcționează cel mai bine ca parte a unui ritm care include odihnă, mișcare, lumină naturală și conexiune. Mâncarea e importantă, dar la fel și viața”.